marți, 15 iulie 2008

Giurgiu, port la Dunare - motivul pentru care un oras se naste


Palatul Fluvial Ramadan (Gara portuara Giurgiu)


Fara sa va aglomerez prea mult, fiindu-mi foarte drag si considerand ca este motivul existentei acestui oras, Portul orasului Giurgiu este subiectul de astazi.
Initial strict punct strategic de aparare a marfurilor si a granitelor, apoi dezvoltandu-se ca targ, balci, ulterior centru cultural si tot asa, portul si orasul Giurgiu au fost unul si acelasi o vreme indelungata.
Astazi Giurgiu, este un oras cu deschidere la Dunare, dezvoltarea urbana oprindu-se la Canalul Sf. Gheorghe, adica la peste un kilometru de Dunare, aceesul fiind facilitat de podul Bizetz, de peste canal, sosea si cale ferata.

Cum si de ce ," ai aterizat" totusi la Giurgiu? oricine te va trimite in port sa vezi Dunarea, eventual sa bei o cafea sau sa sorbacai o ciorba de peste. Acesta este punctul central de atractie turistica a orasului, si a fost la fel dintotdeauna.
O descriere foarte plastica si imaginativa, a portului de altadata:

“...aceasta lumina in Sadarghatt, portul pe Buriganga, mi-a amintit atat de mult povestirile mamei mele, pe care le-am asimilat, bineinteles cu propriile mele reprezentari, si le-am preluat – cum se intampla de obicei cu filmele – de la tara mult sudica, din Bangladesh, ca sa fiu mai exact, transpunand intreaga configuratie la Giurgiu, pe Dunare. Am facut acest lucru cu certitudinea brusca a unei recunoasteri : asa trebuie sa fi aratat pe atunci momentul cand mama a parasit pentru totdeauna Romania in care crescuse.

Cladire portuara se intindea pe tarm, despartita de magaziile de depozitare si de pravaliile negustorilor printr-o strada ; o cladire dreptunghiulara fara ornamente, care stralucea in soare ca lanurile nesfarsite de grau printre care bunicii mei au calatorit de la Bucuresti la Giurgiu impreuna cu fiica si fiul lor. Din inghesuiala strazii trei trepte duceau la intrarile in hala,in fata carora existau niste usite rotative din bare de metal dispuse in cruce. Tot acolo se vindeau tichete de intrare. Mainile au inghitit lacom banii de pe tablia unsuroasa a mesei, au intins un cupon care iti permitea accesul in cladirea portului si urmatorul pasager s-a atasat sirului de calatori si negustori care asteptau.

Tata-mare… Dupa ce si-a varat portmoneul inapoi in borseta de la brau, s-a dat cu un pas la o parte si i-a lasat sa treaca inaintea lui pe Ruth, apoi pe Curt si pe mama-mare, a ridicat cufarul, l-a impins sub stinghia de metal si dupa ce si-a indreptat tinuta si si-a fixat pe nas pine-nez-ul, cu un gest scurt dar energic, a pus mana, cu blazonul inelului la vedere, pe bara usitei rotative, a impins cufarul cu un sfert de rotatie mai departe. Era in anul 1926, familia S. parasea definitiv Romania, nici unul dintre ei nu avea s-o mai vada vreodata si tata-mare a luat hotararea sa faca de asta data o calatorie comoda intr-o ambianta corespunzatoare si foarte agreabila, cu vaporul pe Dunare de la Giurgiu pana la Viena.

… Si in trecutul acela filmat prin care ma misc eu insumi, familia S. a pasit in cladirea portului, un spatiu fara ferestre, cu acoperisul deschis ; pe partea dispre fluviu se afla un glilaj care se intinde pe toata lungimea tavanului, cu deschideri romboidale, strabatute de lumina soarelui, aruncand pete alunecoase, lichide, pe pardoseala de piatra si pe perete si hasurand in aerul prafos benzi albastre. Dupa zgomotul strazii in hala e aproape liniste. Franturi singulare de sunet rasuna din pereti, ceea ce ii da incaperii o demnitate nejustificata. In corpul central sunt amplasate banci la distante egale, pe care le ocupa doar cativa calatori, in timp ce grupuri intregi de oameni stau si asteapta pe paturi intinse, femeile cu tulpanele pe cap, barbatii in pantaloni de doc, inconjurati de coserci.

… Fluviul care aluneca adanc in peisaj, Dunarea, de care auzise, nu era albastra, ci galbena ca nisipul.

- Suntem in Romania. Albastra e la Viena. Acolo e Dunarea albastra, nu in Romania. »

Citat din: "Muzica inghitita" de Christian Haller 1994/"Die verschluckte Musik"/Trad. Nora Iorga/Editura Polirom2004

Cateva repere istorice, e musai sa le prezint pentru a crea atmosfera vremurilor :

1889 - 1909 Anghel Saligny proiecteaza portul Ramadan - Giurgiu (click pt detalii)

1927 – Moartea Regelui Ferdinand (Regenta).

1929 – Centenarul Eliberarii Giurgiului. Ample manifestari omagiale cu participarea cetatenilor orasului si ai localitatilor invecinate, la care au luat parte inalte oficialitati guvernamentale. Initiativa si coordonarea acestui deosebit spectacol a apartinut ilustrilor profesori Alexandru Cartojan si Mauriciu Kandel

1933 – 1939 – Giurgiu capata rangul de municipiu.

1935 – Se modernizeaza Palatul Fluvial Ramadan (Gara portuara Giurgiu) – in forma de vapor – cea mai moderna si cea mai frumoasa de pe tot malul Dunarii (Arh. Petre Antonescu)

1939 Conducta petroliera Baicoi – Giurgiu (Cioroiu).

“Cladirea portului (soseaua Portului), desfasurata pe 1100 mp, are arhitectura cu aspectul unui vapor, pe fatada ei se afla o placa comemorativa din marmura, care aminteste ca la 16 mai 1876 s-a imbarcat pe vasul Radetki, in acest port marele poet revolutionar bulgar Hristo Botev. In anul 1905, cand a fost inaugurat portul Giurgiu, cladirea lui era formata dintr-o sala de asteptare, spatii administrative pentru autoritatile portuare (capitania, politia, vama, gara feroviara, compania de graniceri, serviciul medical pentru dezinfectarea pasagerilor, agentiile societatilor de navigatie fluviala romana, austriaca, maghiara, rusa, cantina magazie-depozit de sare. »


Mic indreptar turistic Giurgiu 1986
Dan Capatana
Nicolae Ilinca
Editura Sport-Turism
Bucuresti,1986

Manevre de acostare in Portul Ramadan - Giurgiu


1929 - Macarale in portul de pe Canalul Sf. Gheorghe(sau Canalul Plantelor, Canalul Florilor, Canalul Cama, Bizetz) - Giurgiu
Bazinul de iernat al Portului Ramadan Giurgiu. - 1929

Portul Ramadan modernizat cu taluz ranforsat.


Cladirile din Portul Ramadan - Giurgiu :


Vase in port:



Palatul Fluvial Ramadan (Gara portuara Giurgiu) - astazi



PORTUL RAMADAN - GIURGIU - IMAGINI DE ASTAZI

17 comentarii:

GIURGIU spunea...

poate totusi aveti o parere....

Anonim spunea...

misto postarea! pana la urma ai unde sa bei o cafea pe malul Dunarii?

GIURGIU spunea...

incarcat cu putina rabdare, desi suntem in sud, pe aici oamenii se misca ca si ardelenii, dupa 30 de minute primesti cafeaua. sunt 2 restaurante si mai nou o terasa pe care nu o recomand! Terasa Perla este cea mai cunoscuta in tara, in care vin f multi din Bucuresti si cei de pe vasele de croaziera.
alte intrebari? :)

GIURGIU spunea...

bai, am o intrebare: cat de mult va intereseaza fenomenele paranormale si miturile urbane din Giurgiu, sa stiu daca are rost sa ma strofoc sa le pun pe net! si daca stiti ceva legat de subiectele astea comunicati-mi pe mail (vezi contact) sau lasati comment la postarea respectiva!
am divagat putin , dar va rog sa commentati si despre postarea actuala, am nevoie SA VAD CA CINEVA CITESTE SI I-A SI PLACUT!!!

Anonim spunea...

Da da :D mituri urbane! sunt interesat! Un taram fertil pt. dezvoltarea unui program menit sa atraga turistii!

GIURGIU spunea...

asa ma gandeam si eu, dar mi-e greu sa merg in cercetari prin oras, sa caut ceva interesant! cine mai merge cu mine???? aaa.... cucu! Da! Cucu, cred ca intra la mit urban; barbatul care face carate pe strazile trotuarelor, cu totii il stiu! altcineva?

Anonim spunea...

da si pe mine ma intereseaza subiectele paranormale din orasul giurgiu! va rog mult daca aveti detalii despre asemenea manifestari contactati-ma la adresa de mail ignore_anyone_@yahoo.com
P.S. cineva spunea k ar fi tentat sa mearga sa investigheze...eu unul as fi nerabdator si mai mult decat dispus.
va multumesc anticipat si astept sa ma contactati.

vesperala spunea...

mă aşteptam să găsesc şi detalii despre când a fost Eminescu în Giurgiu

Anonim spunea...

e superba postarea.imi place foarte mult ,mai ales ca e vorba de orasul in care am crescut.eu stiu unele chestii despre oras din povestirile mamei care are 52 de ani si slava domnului a vazut multe schimbari in oras ,dar imi spune ca orasul era superb inainte si imi place ce aud.acum ma bucur ca am putut vedea si poze din "vechiul oras Giurgiu"cum s-ar zice caci acum toutl e total schimbat.eu am fac 25 de ani de craciun anul acesta si sunt crescuta tot in giurgiu si consider ca am vazut si eu destul de multe schimbari dar totusi nu destul de multe.imi plac foarte mult pozele de demult si daca a-r exista o carte cu giurgiu si cu toate aceste schimbari din toate timpurile a-s fi tare fericita si mandra ca am asa ceva.imi place foarte mult.oricine ai fi .iti zic din suflet.BRAVO.

GIURGIU spunea...

vesperala... unde cauti tu detalii despre eminescu? la o postare despre port! nu prea te descurci!

Anonim, multumesc de incurajare, mi-ar fi placut sa fie simai bogata postarea si simai frumoasa dar pe moment atat am avut! Acum... in timp am tot strans noi si noi imagini, cu toate astea nu vreau sa revin asupra unor postari mai vechi cu mici interventii dar voi realiza noi postari cu aceleasi teme dar mult mai faine si mai corecte.

vesperala spunea...

:) caut detalii despre eminescu peste tot...

dacă Eminescu a fost la Giurgiu unde ar trebui să găsesc detalii despre asta? într-un comentariu literar? în Floare-albastră?
Mă descurc aşa: http://www.vesperala.com/index.php?app=blog&module=display&section=blog&blogid=1&
:) mie mi se pare normal când spui istoria unui loc să scrii despre oamenii care au fgost acolo. Şi dacă Eminescu nu a fost important, scrie tu despre ceilalţi :)) Pe mine la Giurgiu mă interesează doar Eminescu.

Era o idee, Giurgiule, să cauţi ce e valoros în istoria locului... Nu văd de ce mă priveşti de sus doar pentru că am ajuns pe blogul tău :)
În fond "dacă mă descurcam mai bine", rămâneai cu paranormalii :)

GIURGIU spunea...

VESPERALA uita-te bine in arhiva blogului ca exista o postare despre ce cauti... habar n-ai sa cauti e clar asta! nu te agita nimeni nu te priveste de sus , cel putin nu aici!

Imi dau toata silinta sa scot pe masa tot ce este mai de pret din orasul asta, este normal sa nu-mi iasa intotdeauna, la fel cum este normal ca tu sa nu gasesti din prima ce te 4intereseaza! merci ca ai intrat pe blog, nu inteleg care era treaba cu paranormalii, aia a fost o intrebare in peste 150 de postari si peste 2000 de commenturi! iarasi ai tras o concluzie pripita! te mai astept!

vesperala spunea...

habar n-am, desigur

clar :)

Adi spunea...

Salutare! Sunt din Bucuresti si ma gandeam ca daca tot vine primavara sa fac o excursie undeva aproape.Am gasit aici ce cautam si as vrea sa stiu daca perioada urmatoare e ok pentru o plimbare prin port si cam ce e de facut prin zona.Multumesc anticipat si numai bine!

GIURGIU spunea...

Salut Adi, e cate ceva de facut, Dunarea este peste limita cu cotele deci arata ceva mai interesant, cel putin pentru mine, portul nu este impresionant, dar e interesant de vazut scurt asa, iar in Giurgiu mai mult decat sa te plimbi pe jos prin centrul vechi, in zonele cu case, si sa mergi poate pe la muzeul de istorie, poate la un concert la Ateneu, poate in port la un peste gatit sau ne gatit :).... dar pe drum spre Giurgiu, treci si pe la Comana, sunt si pe acolo cateva ceva de vazut, iar daca este timp eu iti recomand sa dai si prin Russe, este 25 lei podul dus si 25 lei intors, iar preturile la bulgari sunt ok , ei au ce arata. :)

Adi spunea...

Salut! Mersi pentru sfaturi. Felicitari pt blog, e interesant, succes in ce iti propui, eu cred ca o sa trec prin weekend daca e vremea ok. Numai bine!

admin.blogspot.com spunea...

Am constatat cu mare satisfactie ca Giurgiu are ceva de fermecat. Cand am fost militar in termen nu mi s-a parut asa de frumos cum ai prezentat. felicitari! Nu sunt de acord cu comentul "giurgiu"-lui. Este foarte bine prezentat si chiar daca ptr el nu are vraja sa te plimbi pe jos pe chei sau in port sa stii ca sunt multi care adora astfel de plimbari.
Inca odata felicitari! Un clujean verde

Related Posts with Thumbnails