vineri, 20 martie 2009

Podul Bizetz - Giurgiu


Podul Bizetz un reper istoric cultural al orasului Giurgiu - "primul pas catre Dunare"
In aceasta postare incep discutia urbanizarii insulei Ramadan si a unui moment de foarte mare importanta pentru existenta orasului Giurgiu, si anume acela de a alege intre portul Sf. Gheorghe si viitorul port direct la Dunare - actualul port Ramadan, un pas important in dezvoltarea orasului si a relatiilor de orice tip ale acestui cu Dunarea, orasul Russe si chiar restul europei.


Imaginea de mai sus reprezinta Canalul Cama (astazi Sf. Gheorghe), ruinele cetatii din insula (astazi mormanul de pietre lasat in voia timpului...) si per totat portul orasului Giurgiu in anii 1820 cu cateva vase acostate dintre care unul cu aburi (chestie care mi se pare amuzanta pentru ca si astazi mai exista un vas cu aburi acostat in portul Sf. Gheorghe). De observat in imaginea de mai sus zidul din dreapta care reprezinta ruinele fortaretei targului Giurgiu "Tabia Mare" sau cetatea mare, din care astazi inca se pastreaza o portiune considerabila, dar ascunsa de privirile necurioase; acest zid merge paralel cu soseaua de centura din zona silozului de pe Canalul Sf. Gheorghe. Voi face o postare separata cu acest subiect!
La vremea aceea accesul vaselor sa facea prin bratul "Veriga" (vezi plan), acesta fiind acel firicel de apa ce taie insula Ramadan, cea din fata orasului Giurgiu.


Din acest loc porneste existenta orasului Giurgiu, care la inceput a fost un simplu turn de observare, mai tarziu un mare targ care exista datorita deschiderii la Dunare. Cu cat traficul crestea si vasele deveneau din ce in ce mai mari, era clar nevoie de o adancime mai mare, de un loc in care acestea sa acosteze in siguranta (un cheu), iar localnicii aveau nevoie de ape curate in contextul numeroaselor boli si inundatii de la acea vreme. Trebuia facut ceva...pe langa diguri de aparare.

Prin urmare in vremea anilor 1890 se faceau numeroase interventii la nivelul cursului Dunarii din fata orasului Giurgiu in vederea consolidarii unui port chiar langa oras,
doar asa era si normal cat si (evident) profitabil.


Cum stim cu totii, omul de la inceputuri si-a stabilit casa langa sau in apropierea unui rau, din varii motive, tot asa s-au nascut orasele la rau; la fel si porturile care reprezinta frontul urban al orasului la apa. In cazul orasului Giurgiu asta s-a dorit, in special de mai marii orasului dar si de restul localnicilor, care vroiau curatirea apelor si purificarea substratului freatic. De aici urmeaza o serie de incercari de a construi un port functional in apropierea "Insulei Cetatii". Mari ingineri au ajuns la Giurgiu pentru a gasi solutii pentru problemele de apar la fiecare cotitura. Mare problema a ambitiei de a construi in FIX acest loc un port, este faptul ca la o mica distantam in subsol exista o intindere mare de stanca ce nu permitea accesul vaselor cu pescaj mare. De aici, noi discutii si noi ingineri vin sa-si "scarpine tamplele" printre care un mare specialist in domeniu, Frantzius din Bremen care a adus critici serioase "constructiunii canalului proiectat, aratand ca daca, poate, se va reusi a se micsora depozitele din gura lui din vale, apoi desigur, el se va impotmoli la gura lui din deal si atunci dezagramentele vor si mai mari si cheltuielile de intretinere si mai costisitoare..." In urma acestor discutii s-au construit diguri, s-a secat o portiune din canal din fata cheului, s-a dinamitat stanca, inundatiile au acoperit iar si iar lucrarile si au rupt digurile."Era o dezorientare generala, bancurile de nisip sporeau din an in an si amenintau sa inchida si portul Smarda ultimul refugiu al vaselor, cari tot fugeau mereu la vale pana cand ajunsese sa se instaleze la 7 kilometrii de oras! Insa si aci erau in nesiguranta."
In 1899 Serviciul Hidraulic Giurgiu se alatura celorlalte servicii conduse de faimosul Ing. Anghel Saligny."D-l Saligny, ca un Doctor, cu multa experienta, a incupt sa viziteze foarte des bolnavul pentru ca sa isi poata da bine seama daca mai e ceva de incercat in directiunea urmata pana atunci." Dupa numeroase studii se ajunge la hotararea de a deschide accesul catre Insula Ramadan (sosea si cale ferata) printr-un dig. Localnicii in continuare nu erau multumiti, majoritatea doreau ruperea digului de la baza bazinului pentru libera trecere a apelor, numai asa puteau reveni vasele in portul din fata orasului Giurgiu, si acesta ar fi avut accesul direct la caile navigabile, si nu tocmai pe Insula Ramadan la 2 Kilometrii de mers pe dig. Agitatiunea, condusa de astadata pe terenul hygienei publice, era asa de mare incat si copii din Giurgiu ajunsese sa creada ca toata nenorocirea orasului a fost acel dig si daca el s'ar fi desfiinta vor veni din nou vapoarele la cheu, va curge din nou apa prin fata orasului, in fine vor dispare toate boalele din oras."
In final s-a cedat presiunilor si dupa numeroase cercetari s-a hotarat nevoia construirii unor poduri peste bazinul Sf. Gheorghe. Acelasi inginer Anghel Saligny alaturi de inginerul Ion Ionescu-Bizetz participa la proiectarea si construirea podului peste canalul Sf. Gheorghe, un pod cu doua categorii de drumuri, rutier si feroviar(in Ins. Ramadan existand o linie ferata ce ajungea pana la Dunare, linie ce mai tarziu va deveni ax direcor al dezvoltarii tesutului stradal in insula).

Eforturile din timpul construirii acestui pod unic in Europa la acea vreme, datorita formei sale curbilinii determinata de forma ternului si mai ales a subsolului, au fost imense, tocmai datorita noului si neprevazutului, la constructie participand mesteri din toata tara coordonati de Ing. Bizetz al carui nume va ramane in istoria orasului Giurgiu.

In noiembrie 1905 podul este testat cu doua locomotve incarcate cu carbuni legate cap la cap, si care incarcate.Si aici tin sa amintesc obiceiul inginerilor din acea vreme care in momentul testarii rezistentei unui pod, acestia stateau in barca sub pod, ca dovada de incredere in propriile forte si decizii, si ca posibila pedeapsa pentru esec, dar nu a fost cazul. Inginerii si constructori au fost aclamati si aplaudati de giurgiuveni si de multi alti cetateni straini ce aveau sa beneficieze de pe urma acestor lucrari.


Momentul testarii podului Bizetz - 6 noiembrie 1905



Ca dovada ca acest pod este reprezentativ pentru identitatea locala si cultura locala giurgiuveana, acesta a fost mentionat in filmul monografic de la 1929, cel pus si pe blog in banda din dreapta.




O imagine a orasului Giurgiu cu Portul Sf. Gheorghe in flacari. Numeroase vase au fost distruse la acea vreme, ce mai tarziu au ingreunat simai mult accesul si asa dificil, al vaselor direct la oras.


Dupa revolutie traficul greu s-a intensificat pe podul Bizetz, si structura acestuia nu putea suporte viitorul flux de tiruri catre Zona LIbera Giurgiu.





2006 anul cu cote foarte mari ale Dunarii, si totodata ultimul an in care Podul Bizetz era singurul pod peste Canalul Sf. Gheorghe. In imaginea de mai sus se vede molozul adus pentru inceperea lucrarilor la noul pod, care practic este lipit de podul Bizetz dar are o inaltime mult mai mare, astfel ca element nou in peisaj acesta este daunator si prost amplasat.







click pentru sursa
In stanga , cheul de care am amintit si mai sus.... si Portul Sf. Gheorghe ...se vede clar ca vasele cu pescaj mare raman la Portul Smarda.


7 comentarii:

Pepi Mustateanu spunea...

Felicitari, aveam nevoie nevoie in blogosfera de ceea ce dumneavoastra faceti! Va incurajez si va sustin.

GIURGIU spunea...

Multumesc! ma bucur ca ma vizitati si apreciez sustinerea.. as fi vrut si o opinie i legatura cu ce am tot "aruncat" pe blog.. dar toate la vremea lor!
Pana la urma unele postari sunt pur s simplu...inchise pentru comentarii! :)

D.C.Predescu spunea...

Frumoasa "opera"! Felicitari pentru munca depusa, din partea unui giurgiuvean "fugit" demult de-acasa.

GIURGIU spunea...

inseamna mult pentru mine aceste felicitari, de multe ori am avut nevoie de ele pentru a avea increderea de a merge mai departe cu acest proiect, si ata ca din fericire sunt oameni care isi manifesta aprecierea!Astept comentariile dumneavostra si a celor care au simtit ca la aceasta postare nu se preteaza o parere, in postarile ce urmeaza si in deosebi in vcele care au fost publicate deja si le gasiti in arhiva! orice comentariu ajuta acest proiect, sustine si pune inca o caramida in construirea unei opinii puternice si cu greutate! Va rog, inca o data, vizitati si comentai si in postarile din arhiva!

planner26 spunea...

Felicitari pentru blog! Si eu sunt un giurgiuvean care sunt mandru de orasul meu, incat am
creeat un loc al nostru pe forum sofpedia, si chiar am lasat acolo linkul blogului tau, sper ca nu te deranjeaza acest lucru. Sunt placut impresionat de pozele antice care ni le aduci la cunostinta

GIURGIU spunea...

ms! ce sa zic... ar fi fost ceva sa fi avut imagini antice! :)
E ok ca ai pus link-ul, cum as putea sa ma supar ca duci vestea si povestea mai departe! ;) te mai astept cu commenturi prin zona!

Anonim spunea...

Superb blog. Felicitari. Nu sunt din Giurgiu, sunt din Bucuresti si sunt absolut fascinata de "mini muzeul" acesta. Anca

Related Posts with Thumbnails