joi, 23 decembrie 2010

ca cand ingheta Dunarea veneau ei la noi nu noi la ei

    FRIG! adica rece.


Strainii ne mira de lucrurile straine noua

     Din ciclul ce-am avut si ce-am pierdut cu acelas "moderator" de cateva mandate.

   - Pai voi ar trebui sa fiti botagi, sa fiti o tara cu influenta in Europa.
   - Giurgiu...daca citesti pe net ai senzatia ca este ceva bombastic, plin de idustrie si agricultura.
   - Cum reusiti sa va mentineti atat de jos, cu atatea resurse extraordinare?

  Cam astea ar fi primele ganduri ale unui strain de tara ce ar avea minimum de curiozitate sa afle despre ce poate  Romania si coborand, chiar Giurgiu. Eu ma tot mir, si ma framant incercand sa aflu daca nu cumva nu meritam sa avem, sau nu putem sa posedam si eventual sa si utilizam in interesul comun.
    Cum adica comun, nu-i asa? ce e toaleta comuna? da!

In fine de ce am deschis subiectul asta pana la urma, de ce azi, la ora asta si nu alta data?
   In primul rand dat fiind ca urmeaza incheierea anului, ca un inceput de bilant, vreau sa subliniez inca o data ca Giurgiu nu a crescut cu nimic, calitatea vietii, oamenii, comunitatea, identitatea, si scot din discutie porcaria politica.
   Trebuia sa scriu ceva, nu?

   Stiam si eu, ar spune multi, stiam ca avem resurse si nu le folosim, pana la urma cine are interesul sa citeasca acest blog? tot cei ce stiu deja si numai li se confirma si alte banuieli. Ne unim in frustrare, si mai si invatam cate ceva intre timp. Toate generatiile au avut deviantii ei, cei ce vroiau mai mult, mai bine, si credeau ca se poate face cu simpla bunavointa.
    Ca sa nu vorbesc vorbe, ca fapte reale strainii chiar se mira de incapacitatea noastra de a ne folosi inteligenta, lasand neuronii la ingrasat numai pentru ai sacrifica de craciun.
     Tari si orase mici din regiuni fara resurse s-au ridicat pe tehnologii noi, de jos, de mult mai jos decat Giurgiu. Dar le-a lipsit vaselina romaneasca, asadar au fost obligati sa lucreze curat, la ordinul micronilor pentru ca piesele sa nu fie unse mereu cu fel si fel de meclemuri.
Acuma meclemurile romanesti ca sunt ele de cateva mandate sau nu, or fi necesare, ca sunt unii chiar prea multi as zice, care tropaie ca e bine, mergem bine. cine stie?
Pana la urma ce pot eu face, un Gheorghe de la Giurgiu? ce fac eu cu o problema atat de mare incat innot in ea, si nu o pot privi in ansamblu niciodata? In primul rand imi pun intrebari, analizez, vreau sa vad , apoi dece sa nu profitam noi de noi insine si de lipsa celorlalti de inspiratie? Ateptam sa fim angajati? de cine?
Ce are orasul Giurgiu, ce este in apropiere, ce-mi place si ce pot face. Pai sa fac atunci daca altii nu fac. Nu trebuie sa-mi creeze mie statul conditii, imi fac, ma ciunteste , il dau naiba si merg mai departe, ii inchid gura cu hartii si taxe cat sa-mi ramana si mie ceva. :)
     Nu trebuie sa stai mult sa-ti dai seama ca potentialul ne exploatat nu trebuie sa fie lasat in grija "lor" cand putem sa avem noi grija de el.

luni, 29 noiembrie 2010

In sfarsit se vede ceva in Giurgiu in lumea fimului

Un scurt clip cu un reper urban deja al orasului Giurgiu, si anume chioscul non-stop Donaris...o glumita "bazata pe fapte reale".


Donaris, Giurgiu from Danny Puz on Vimeo.



   Despre initiativele tinerilor de care ma bucur sa spun ca sunt giurgiuveni (nu stiu cat de bucurosi sunt ei) puteti citi mai mut si pe site-ul adevarul la link-ul:

http://www.adevarul.ro/locale/giurgiu/Scurt-metraje_cu_liceeni_si_decoruri_de_la_Teatru_0_377962679.html

SCURT METRAJE CU LICEENI SI DECORURI DE TEATRU - SPOR LA TREABA!
    Astept sa n vdm la cafenea, ar fi bine sa avem si un program pentru serile voastre baieti!

La ce ma refer cand vorbesc de cafenea si scurt metraje? cum scrie si in articolul de mai sus de pe adevevarul.ro, se intentioneaza proiectarea de scurtmetraje nascute ,facut si aranjate in Giurgiu, chiar la noua cafenea din incinta teatrului Valah din centrul orasului Giurgiu.

duminică, 17 octombrie 2010

17 octombrie - Batalia de la Giurgiu



              Vorbim despre astazi, o zi ca oricare alta in 2010 dar o zi cu mare insemnatate acum 415 ani.
De ce romanul Mihai domnitor al romanilor este important si pentru Giurgiu ca oras, ca poarta a Romaniei, si de ce nu chiar pentru giurgiuveni? 






"Pe 17 octombrie 1595 are loc Bătălia de la Giurgiu; Mihai Viteazul zdrobeşte ariergarda lui Sinan-Paşa şi cucereşte cetatea Giurgiu; robii luaţi de turci sunt eliberaţi; în urma înfrângerilor, Sinan-Paşa va fi destituit din postul de mare vizir - 415 ani. NOTĂ: Cu două săptămâni în urmă, la 8 octombrie 1595, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele lui Sinan-Paşa) fusese recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase şi un corp toscan (N. R.)"
Sursa: http://www.radioromaniacultural.ro/articole/art.shtml?a=81361&c=11&g=3




Dupa stabilitrea unui sistem de aliante antiotomane, a inceput razboiul de eliberare de sub dominatia turcilor (incepand cu 1595), infrangand cateva osti turcesti si tatarasti la Putinei, Stanesti si Serpatesti si apoi marea oaste otomana condusa de Sinan Pasa, la Calugareni (13/23 august 1595) si la Giurgiu.




"În timpul acesta se poate vedea ca n-am crutat nici cheltuieli, nici osteneala, nici sânge, nici însasi viata mea, ci am purtat razboiul asa de mult timp singur, cu sabia în mâna, fara sa am nici fortarete, nici castele, nici orase, nici cel putin o casa de piatra unde sa ma pot retrage... Nu am pregetat sa ma alatur cu puterile mele si cu cheltuieli uriase la crestinatate, nefiind cunoscut de nimeni si nici nu le-am facut silit de cineva, ci ca sa am si eu un loc si un nume în crestinatate am parasit toate celelalte prietenii ce le aveam."
(
Mihai Viteazu despre el însusi) 



Sursa: http://www.universitateacraiova.ro/mihai_viteazul.php
\


                Simplu, fara prea multe detalii, nu vreau sa aduc ceva din atmosfera tumultoasa de atunci, nici sa simulez patetic un patriotism autentic, ci doar incerc sa amintesc de un moment marcant pentru noi toti ca romani, atat cat ne mai simtim romani, sau cat mai intelegem ce inseamna sa fii roman. O valoare a constientului colectiv, ziua de 17 octombrie este una definitiv importanta si de aici poate justificarea nevoii unei statui ce-l repreinta pe marele domnitor Mihai Viteazu, chiar aici in Giurgiu. Valorile pierdute, ramase doar un text prin plicticoasele carti de istorie, trebuiesc recuperate  fara dubii, dar nu neaparat printr-o statuie "plantata" in mijlocul "piftiei" zis si rond la Giurgiu, ci mai degraba prin evenimente si retrairi atat cat putem, a sentimentului de apartenenta si responsabilititate pentru spatiul romanesc, pentru Giurgiu.


      Incerc sa revin usor pe meterezele blogului, nu prea am avut timp pana acum dar se preconizeaza ceva mai mult timp liber. :) Astept sa ne revedem aici, caci fara voi motivatia este cel putin pe jumatate, iar revenirea este grea cand motivatia dispare. Pe curand.

joi, 23 septembrie 2010

Un veac de la "modernizarea" alimentarii cu apa a orasului Giurgiu

O poveste interesanta, imagini noi scoase la lumina, eveniment organizat atent zic eu, merita vazut macar pentru simpla aventura in istoria orasului Giurgiu.

sâmbătă, 21 august 2010

"...ei si ce daca oamenii vorbesc..."

Citesc ceva foaaarte interesat pe blogul unui "camarad" giurgiuvean si socul produs m-a lasat putin inmarmurit, crezand ca administratia orasului Giurgiu si a CJG nu mai poate avea un asemenea efect asupra mea dupa atatea idiotenii , atatea neglijente , pana la urma atata nepasare fata de cei tocmai pentru care sunt acolo.
    Ca sa nu o lungesc:

"Aparatul propriu al Consiliului Judeţean şi instituţiile aflate în subordinea  se aflau oricum în deficit de personal. Prin O.U. nr. 63 aceste instituţii au suferit încă o lovitură sub centură, care le aduce în pragul blocării activităţilor.


Biblioteca Judeţeană funcţiona, conform declaraţiilor directorului, cu 46,7% din necesarul de oameni. Organigrama s-a redus cu încă 8 locuri. Centrul de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale a rămas fără 17 angajaţi. Direcţia Judeţeană de Transport a redus numărul posturilor cu 16. Muzeul Judeţean renunţă la 11 angajaţi, iar Teatrul Valah la 21. De asemenea, reduceri semnificative la Direcţia de Evidenţă a Populaţiei şi la Camera Agricolă...

V-am prezentat o mică parte a dezastrului provocat de actuala formulă guvernamentală. Trebuie avut în vedere impactul acestor măsuri asupra calităţii vieţii giurgiuvenilor, a familiilor în care se află cel puţin un disponibilizat căruia nu i se oferă nicio alternativa."
   
sursa: AICI

 Ce sa inteleg eu, cand vad ca... s-a taiat de la muzeu, teatru, cultura si sala de lectura?
Pai ... ce mai administreaza Consiliul Judetean Giurgiu, de unde mai putea taia, si de ce naiba a taiat numai din cultura, este evident incultura lor si renuntarea la ceea ce oamenii au mai multa nevoie la greu. Sunt constient ca nu pe don director "ilustru" de la muzeu l-a dat jos, ca e bine infipt acolo, nici pe noul derector de teatru care-l urca pan la cer, p'aia mici, aia prin care si cu suportul carora activitatile, deci contactul direct cu beneficiarii (noi) era asigurat. Contact necesar evident, nu doar datorita faptului ca noi platim la stat pentru a avea o calitate a vietii decente (nu ma gandesc la ceva pompos) , sa am unde sa merg in week-end intr-un loc in care inteligenta si cultura nu este o injuratura. Nu ca innainte aveam unde, aviz mirobolantilor manageri ai institutiilor, absolut neglijenti si neinformati. Cu toate acestea sunt sigur ca activitatile vor scadea in numar.
    De unde face Boc economie? de la cei saraci, din cultura, patrimoniu, valori, identitate, din noi, din fiinta noastra ca romani, din ceea ce suntem. Pai depersonalizarea asta mascata, mizeriile astea continue pe care le auzim, caci sunt enorm de multe de care nu auzim in presa, ce este? ce scop are? cat de idioti vor ajunge romanii dupa aceasta perioada?


      Bun.... cand imi este foame nu ma gandesc la cultura. Corect.

Piramida lui Maslo:



   Sus este si cultura, si tot asa.

Acum intorc problema invers , ce naiba faceau aia 17 de la Centrul de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale ? eu nu vad nimic in Giurgiu, nu am vazut afise, nu am vazut nimic conservat, show, sa-mi intre in cap ceva sa fi facut centrul asta. Iar eu ma interesesz, caut, nu astept, asa cum este normal, cum fac mai toti giurgiuvenii. Deci au cam frecat duda, managment prost, sau manager prost,  proiecte puerile semi comuniste, stiu eu...care o fi problema, de ce nu am auzit de ei, de ce nu se fac remarcati? Biblioteca judeteana... parca am mai auzit ceva de ei dar... stau tot pe acolo... ce naiba fac cu atatia angajati? adica.... serios.
Muzeul, e aici e altceva... parca se vede ceva, expozitii, targul de mosi, lansari de carte, colaborari cu alte muzee, na... slab rau , dar se putea simai rau. Inteleg partial necesitatea unui numar crescut de angajati, sa zicem.

Acum ca sa revin la general... asa cum imi place mie, sa fiu putin haotic, siguranta si integritatea corporala, la oranj... pai in Giurgiu.. nu stiu ce siguranta, cand nici lumina nu este, cad cu masina in gropi imense si daca se ia unu de mine pe strada ne batem , facem si fripturi unu din altul ca politia ...ofera sigurana si incredere in alta parte. Sanatatea...tot pe acolo, oranj, pai ciuciu. Cica spital JUDETEAN, adica vin toti din judet acolo, iau rata sub forma de salvare si ii parasuteaza la capitala. Frumos... domne fereste ce e si acolo in capitala... ati auzit probabil.

   E ma rog... tot e bine, ca avem ceapa si paine, un boschete pentru cele necesare si sex... na, in caz de criza.. se stie.

miercuri, 18 august 2010

Propunere de politică publică privind asigurarea creșterii nivelului de protejare a patrimoniului cultural național

"În România, legislația în domeniul protejării patrimoniului cultural (imobil, mobil, imaterial) este relativ recentă (domeniul monumentelor istorice a fost reglementat începând cu anul 2001, arheologia, în anul 2000, patrimoniul mobil are un cadru legislativ din 2000, activitatea muzeelor și colecțiilor a fost reglementată începând cu anul 2003, iar patrimoniul imaterial începând din 2008). Deși actualul cadru legislativ are valențe europene (o parte dintre convențiile ratificate de România în domeniul patrimoniului cultural au fost integrate în legislația națională, împreună cu o serie de prevederi de la nivelul Uniunii Europene), experiența aplicării actualului cadru legislativ indică, în continuare, o serie de inadvertențe care trebuie remediate de urgență. În contextul integrării în structurile europene, aportul României la păstrarea identității culturale se realizează și prin conservarea, protejarea, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național În acest context, se impune luarea de măsuri, în plan administrativ și legislativ, care să asigure creșterea nivelului de protejare a patrimoniului cultural național.

Supunem atenției dumneavoastră, în cadrul procesului de consultare publică, propunerea de politică publică privind asigurarea creșterii nivelului de protejare a patrimoniului cultural național.

Propunerile, sugestiile și opiniile dumneavoastră pot fi transmise, în intervalul 9-18 august 2010, în format electronic, în atenția Compartimentului Coordonare Strategii și Politici Publice, la adresa cristina.cotenescu@gmail.com."


joi, 8 iulie 2010

Innainte de demolari


Biserica ortodoxa, astazi catedrala ca reper urban ce inca mai exista, perspectiva catre Piata Centrala respectiv Str. Oinac.



Cadrul rosu arata cladirile ce inca mai exista, Liceul Ion Maioresc (nu se stie cat va mai exista fiind in stare foarte avansata de degradare si neglijare din partea primariei si a directorilor ce au fost la conducerea liceului in ultimii ani).Nu ca actualul director o fi mai breaz, poate chiar mai rau.

         Actuala caterdrala si un imobil de locuinte colective .


  Ah... blogger si lipsurile lui idioate, ma chinui de 20 de minute sa aranjez imaginile si deja mi-am pierdut cheful de a scrie sau de a mai posta, ce idioti or sta degeaba in loc sa rezolve buba?


In fine , mai sus imobilele dintre strazile ce astazi se numesch Marechal Foch dreapta si Str. Portului standa (adica dreapta strada ce duce spre alei, si Muntenia TV, si in stanga strada care duce spre tribunal ).
Dupa demolare acest punct a devenit centrul de interes al noului spatiu public urban numic Piata Unirii, devenind capat de perspectiva pentru Str. Bucuresti printr-o cladire hidoasa reprezentativa pentru arhitectii comunisti ai vremurilor cica inspirata dintr-un partenon. (probabil ca de la spate si pe intuneric seama si cu un partenon, si culmea chiar este intuneric mereu in spatele teatrului).



Strada Oinac ce ducea indirect si catre Piata Centrala respectiv Liceul Ion maiorescu si singura cladire ce inca putem spune ca mai exista din acest cadru.





Str. Garii , astazi fosta Str. Alexandrovska, sau Principele Nicolae . Cea mai importanta strada pana acum 50 de ani, fiind axul central si accesul principal timp de peste 500 de ani catre orasul Giurgiu si inima lui centrul concentric. Ce s-a mai pastrat?
Hotelul Victoria , fostul Hotel Taranu un reper urban foarte important pentru arhitectura acelor vremuri cat si pentru mediul economic fiind construit de unul dintre cei mai importanti giurgiuveni de la acea vreame. Mai multe detalii aici: http://giurgiuro.blogspot.com/2009/01/centrul-vechi-al-orasului-giurgiu-hotel.html

  
Cladirile ce inca mai rezista pe Str Garii, culmea complex urbanistic protejat zice si primaria prin acele oficiale emise nu demult, si confirmat prin noul PUG (plan urbanistic general) sunt absolut mutilate de proprientarii care stim cu totii cum reusesc sa aiba permisia organelor avizate din primaria giurgiu si a altor comisii. Putini, corect spune 2 cladiri de pe Str. Garii, declarate totodata patrimoniu sunt ingrijite corespunzator si numai una putem spune ca si-a pastrat aspectul de altadata in intregime si anume cladirea sediului germanos. O sa vina si imaginea dar in alta postare.



Ajungem la preferata mea, Str. Stefan cel Mare . Cu bucurie spun ca in mare parte s-a pastrat in forma initiala, unele imobile de patrimoniu chiar refacute destul de bine, desi s-au pierdut vechile stucaturi cu aceeasi ilegala si complet condamnabila permisie a celor de la comisia pentru patrimoniu Giurgiu si tot asa. Dar sa-i aruncam la ghena pe astia, ca mereu imi aduc aminte de ei si ei mereu fac aceleasi nenorociri. In momente ca astea sper sa existe Carma sa-i paleasca  trecutul ca doar n-om fi noi toti giurgiuvenii orbi si nu vedem ilegalitatile si lipsa de implicare. trecem peste...






 Fotografile au fost facut din Turnul cu ceasornic atunci aflat in centrul gradinii publice unde strazile principale convergeau. Astazi strazile principale converg spre acelas punct dar se opresct in cortinele comuniste costruite ca si locuinte colective .



miercuri, 7 iulie 2010

Insula Ramadan - Giurgiu si apele ei


                 Imagini din portul Ramadan al orasului cica dunarean Giurgiu si Cetatea medievala de tip bizantin in ruine subacvatice mai nou.


                  O plimare scurta  ce priveste apele umflate din ultima vreme si cum au schibat ele peisajul zonei periurbane a orasului Giurgiu si dece nu modul de utilizare a unor spatii.

La nivel cu bulgarii...
Pontoanele si unghiul podului de acces , cel mai vizibil martor al nivelului Dunarii in portul Ramadan Giurgiu.


O plimbare in portul la Dunare al orasului Giurgiu.



Un loc uscat...


Ruinele cetatii lui Mircea cel Batran mai vizibile inundate ?



Podul Bizetz vechi de peste 100 de ani a vazut situatii mult mai rele. Era o vreme cand apa apropae l-a acoperit complet (1942).

Biserica Sf. Nicolae...

miercuri, 30 iunie 2010

La telefon cu Primaria!

       Alo1? Primaria!?
Dea.....

       Am o problema domne!
Pf..... eu m-am nascut cu probleme!
        Ai domne lasa gluma! Alo Primaria da?
Da ! zi ce problema ai ca sa o rezolvam!
        Pai ma mananca tantarii in parc, se imbolnavesc copii sunt plini de bube!
I-ati masina!
        Pai n-am bani!
Munceste!
       Pai n-am unde!
Si ce sa-ti fac io?
        Pai sa faci locuri de munca!
Unde domne sa fac,la xerox? bat asa din picior si hop locuri de munca, pai ce dracu crezi ca fac eu aici ma joc? Toata ziua sunati, ca cu probleme , ca cu plangeri... fi si tu bai cetatene mai realist, toti incercam sa facem bine pentru populatie.
        Domne sigur e primaria?
Esti tampit? ti-am zis ca da!
          Pai si ce facem cu tantarii?
Da cu sprai! si trece!
            Iti bati joc si nu e frumos. Iti bati joc de cetatean.
Aiurea! cetateanul s-a nascut in batjocura! ce eu sunt de vina?
       Bine domne da mai am o prolema!
Nu ma mira! asa sunt astia ipohodrii urbani!
         Ipo ce?
Nimic nu conteaza, zi ca sunt ocupat trebuie sa fac aici acte, cereri, ie multe scris si... munca e greu si nu mai e mult pana tarziu. da?
            Repede! Pot sa vorbesc cu don primar?
Hahahahahaa! pai nici primarul nu poate vorbi cu don primar!
           De ce ?

Ca eu sunt secretar~! cum sa-mi zica primarul don primar!? esti prost sau te prefaci?
          Nuuuu zic daca pot eu sa vorbesc cu primaru' , primaru de la Giurgiu!
Primaru de la Giurgiu? pai ai sunat gresit bai nene, aici e primaria de la Falastoaca!
           Aoelu, am gresti! Ma iertati!
Te iarta altii lasa!

miercuri, 23 iunie 2010

ONRC -Giurgiu inca un zid al nesimtirii

Viata bate blogul!

Merg pe strada printre obijnuitele gropi, rahat de om si caine, masini parcate aiurea si politisti care amendeaza fraieri platitori. Nu trece zi in care sa nu ma enerveze ceva la orasul Giurgiu, poate doar acele zile in care sunt departe. Nu trece zi in care merg pe strada in Giurgiu si nu gandesc la mizeria si nesimtirea autoritatilor si tot spun trebuie sa scriu pe blog. Dar nu scriu. Nu scriu pentru ca  toti ne lovim de aceleasi mizerii, unii sunt mai afectati altii mai putin, unii nici nu vad anumite aspecte  si ma gandesc pana la urma de ce sa scot la lumina simai multa negativitate.
    Suntem obligati sa acceptam mizeria asta?
Suntem obligati sa tacem si sa mergem mai departe in hatisurile societatii romanesti, in labirintul institutiilor de stat platite de noi cu oameni angajati pe banii nostro? pai nu prea....
Nu suntem obligati sa acceptam,ba chiar trebui sa adunam putina energie  pentru a riposta. E greu si obositor, uneori parca fara sens dar altfel cand se vor schimba lucrurile?

     Totusi un lucru m-a bulversat prea mult zilele trecute pentru a nu scrie pe blog.
In dorinta mea de a obtine fonduri pentru a supravietui decent in aceasta tara, de a lucra legal si profesional am hotarat sa devin PFA (Pesoana FIzica Autorizata) in calitate pe Ing. Peisagist. Zis si facut, cu teama de a ma lovi de sictiritii angajati ai institutiilor giurgiuvene,si cu lipsa de informatie legata de ce inseamna instituirea unui PFA (vina mea ca nu am bani sa platesc un avocat) imi iau inima in dinti si merg la sediul Oficiului pentru Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Giurgiu (Link ). Descopar o cunostinta acolo si imi da cateva sfaturi , pe care le urmez si fericit ca am o usa deschisa si un ajutor merg mai departe. Adun actele necesare pentru PFA : rezervare nume, cerere intituire, contract comodat, copie diploma, si merg la biroul potrivit la care m-a trimis cunostinta altfel nici ca stiam unde trebuie sa merg.
O doamna care parca a facut asta de o mie de ori si probabil a facut-o imi spune rapid ca totul e OK si ca in 3 zile se vor emite actele(super tare! rapid). O rog sa se asigure ca dosarul este in regula, era urgenta pentru mine acest PFA.
Aflu in cateva minute ca defapt mai trebuie o semnatura si ca trebuie sa refac tot contractul de comodat(ma asteptam). Nu foarte suparat alerg prin caldura printez alerg dupa semnaturi, fericit intr-o ora ajung innapoi la ONRC cu gandul ca totusi nu a durat mult 3-4 ore de alergat in total. E bine!
Aceeasi doamne "cu experienta" imi spune ca acum sigur e bine si ca voi avea actele in 3 zile. SUPER!
     Dupa trei zile ajung acolo multumit ca acum sunt PFA, si cu un zambet nepotrivit  imi spune aceeasi tanti...
" aaa buna ziua! ati vazut pe net ca aveti o problema la dosar nu? d'asta ati venit?" WHAT?
Ce problema frate?! O intreb ce s-a intamplat, imi spune ca a facut o mica greseala si nu a realizat ca e un cuvant gresit, in loc de sediu social era scris punct de lucru. Iar daca anuleaza actul trebuie refacut de la capat tot contractul , si alergat dupa semnaturi iarasi. Deja iritat la maxim totusi nu ma leg de ea, nu o intreb cum se poate sa nu fi observat de prima data si merg sa-mi fac treaba de cetatean batjocorit de intitutiile pentru care plateste taxe.
In conditiile in care deja am platit 250 lei trebuia sa merg mai departe.

Depun pentru a treia oara dosarul, imi spune ca e bine si ca in 2 zile maxim am actele. Eu o rog iarasi sa se uite atenta si sa-mi spuna daca e ok, daca mai trebui ceva. E bine stai linistit, spune angajata ONRC. OK!

Astazi, adica dupa 3 zile de le depunerea dosarului a treia oara, ma suna acea angajata si-mi spune pe un ton testamentar ca ..... mai e o problema la dosar.
Bai duten..... Unde dracu e problema?
O intreb cu cel mai mare sictir unde este problema si cum se face ca dupa 3 verificari acum si-a dat seama. Imi spune ca.... "domnisoara" adica sefa ei, doamna directoare Viorica Copoeru a observat alta problema si ca trebuie sa refac iarasi contractul de comodat. INCREDIBIL.
Deja dupa prea multe zile de la inceperea demersurilor pentru instituirea uni PFA imi dau seama ca nu e usor. Totul este pe sistemul budist gresesti si inveti, nu te ajuta nimeni, ba dimpotriva daca pote sa-ti dea in cap iti da. De ce? nu stiu.

Cu nervii la pamant sun la ONRC Giurgiu cer cu directoarea, si ce sa vezi vorbeste cu mine.
Nici o explicatie pentru incompetenta angajatei  si a ei personal deoarece acel dosar era pe masa ei pentru a 2-a oara. Acum.... calm, calm, accept mizeria care mi se intampla, tupeul directoarei ONRC si  imi spun ca va fi bine cand totul se va termina.
Totusi in conditile de fata, in care iti iau astia de la stat bani si din fund daca pot, plus ca fac un fond de solidaritate, o mizerie, incerci ca un naiv sa faci ceva legal , onest , profesional si peste ce dai. Peste incompetenti.
     Dar cum se face ca este atata incompetenta in ONRC GIURGIU? nu ma intelegeti gresit nu generalizez ca mi s-a intamplat numai mie, cat am stat la cozi si la ghisee pe acolo am facut un calcul si 4 din 5 oameni erau intorsi din drum cu aceleasi argumente vesnice A! MAI LIPSESTE CEVA LA DOSAR!eu am fost unul din aia 4 care nu avea pile.

Motivul incompetentei apare imediat printr-o cautare pe google.
Academia Catavencu ne spune negru pe alb cum Viorica Copoeru "domnisoara" cum ii spun angajatii, a ajuns directoare la ONRC GIURGIU. Asa cum stie tot orasul, prin clientela politica. Vai.... nu se poate! ce surpriza... mizeriile se tin lant!

Tanti Viorica Copoeru...adica domnisoara...sa respecti un om nu costa nimic spun unii. Dar sa respecti un cetatean in timp ce tu esti in exercitiu serviciului, adica platita de acel cetatean esti obligata sa il respecti si sa il ajuti.

Sa vedem ce spune Acadeia Catavencu,despre  domnisoara Viorica Copoeru:

"Din pozitia asta, Gaurean face ce ii cere partidul (PNL). In ultimul timp, isi impune nonsalant preferatii drept directori la oficiile judetene ale Registrului. La Constanta a pus-o directoare pe Corina Tapu, care are meritul de a fi mama unui coleg de partid al lui Gaurean.
La Alexandria si Giurgiu a numit pentru doua luni doua directoare interimare, pe Viorica Enache, respectiv Viorica Copoeru. Posturile urmau sa fie acordate prin concurs. Cind s-au prezentat cele doua la examen, s-a constatat ca nu indeplineau cerintele regulamentului de concurs. Imediat s-a recurs la o stratagema. S-a prelungit interimatul cu inca doua luni, timp in care conducerea ONRC, adica Gaurean, a modificat regulamentul. Astfel incit directoarele numite de partid sa poata trece cu brio proba, mai ales ca mai aparuse o noutate: nu s-a mai dat proba scrisa, ci doar interviu. "

SURSA :  LINK


Eheee acum intelegem cu totii!

Asadar multumesc pentru rabdarea de a parcurge postarea Viata bate blogul, si daca aveti treaba pe la ONRC Giurgiu grija mare.

marți, 15 iunie 2010

Ochiul care vrea sa vada putin tras de curent


Ochiul care vrea sa vada ….tras de current

Cu un titlu inspirat din interbelica rubrica a unui ziar national, ce-si gaseste actualitate astazi parca mai mult decat oricand, indraznesc sa revin si incerc sa reintru in ritmul allegro cerut de cititorii unui blog de success.
       “Tras de curentul “social si economic din ultimele luni am capatat o “pareza partiala “ care m-a impiedicat sa comunic asa cum am obijnuit cititorii acestui blog. Ochiul care vrea sa vada irosit si inlacrimat s-a lasat condus de unele nevoi in defavoarea pilonului moral si civic dar niciodata nu a uitat sa observe si sa memoreze moment demne de pastrat si chiar reprodus .
        De aici evit gargara si incerc sa las manusile pline de insecticid intr-o punga si vin in lumea orasului Giurgiu. Cetatea noastra draga din campia Burnasului se mentine pe aceleasi sine ferate, din pacate alearga parca simai repede trecand de orice macaz ce ar putea schimba in bine…. Bucuresti here we come.
A venit patriarhul, asa s-a mai asfaltat una alta si vopsit copacii in alb ca in orice sat care se respecta. A trecut si Targul de Mosi un success de care trebuie sa o felicit inca o data pe doamna Bitica Maria director al sectiei de etnografie in cadrul Muzeului Teohari Antonescu. S-au mai racait cateva strazi, secularul boulevard de la Turn catre Gradina Alei (Bld. Mircea cel Batran) este inchis pentru renovari zicese, eu unul visez in continuare la un pietonal acolo cu piste de biciclete si zone verzi generoase un spatiu demn ce ar putea starni mandria oricarui giurgiuvean cu “multe caiete”.
     In mare Giurgiu sta bine pe pozitie .
Acum ca am facut scurta recuperare pot sa intru in branza cum trebuie…





Ce sentiment iti lasa imaginile astea ca pe mine m-a umplut de nervi desi probabil ca au aprobare, desi probabil ca ei se distreaza si pe mine nu ma duce de loc sa iteleg distractia asta.... incerc sa-mi explic cum naiba astia vaneaza la Giurgiu in vreme ce eu stiu ca rar mai vezi un iepure sau o vulpe.
Bine se aude clar gloata care sperie saracele animale pentru a fugi fix in bataia pustii unor pampalai ce stau pe loc si asteapta la malai. Unde mai e indemanarea lor... ca se joaca de-a pac pac? .... Credeam ca vanatoarea este ceva mai complex dar mi se confirma ca este o activitate de gertoi rafinati. Daca gresesc corectati-ma, si probabil ca undeva gresesc eu...

Ma bucur ca am revenit!

duminică, 4 aprilie 2010

Sa fim mai buni

Hristos a Inviat!  


La Giurgiu  atmosfera a fost aceeasi, probabil ca timpul care tot trece mai schimba perspectiva o data cu experientele, cu varsta, dar in mare neschimbata atmosfera. Nu vreau sa judec doar sa spun ca multi giurgiuvenii au venit la biserica fiecare cu motivele lui dar au fost acolo, pentru o secunda atinsi , pentru un timp alaturi si impreuna cu toti ceilalti. 

Un bun prieten mi-a spus ca Hristos a stat la masa cu talharii si nebunii, pentru ei salvarea e mai importanta, pentru noi ceilalti lucrurile sunt simple trebuie doar sa ne bucuram de ce avem si sa vrem mereu sa fim mai buni cu noi si mai ales cu cei din jur.

Sa ne bucuram cu totii sa ne bucuram cu inima si mai putin cu stomacul.

Pe curand dragi prieteni!

miercuri, 10 martie 2010

joi, 4 martie 2010

Exercitiu

   
        Sunt entuziasmat de o initiativa si va spun si despre ce este vorba dar mai intai de toate vreau sa va rog sa participati la exercitiul meu. Sa-i spunem gimnastica pentru imaginatie.
        Daca as fi primar pentru o zi ce as schimba la Giurgiu, si cand spun la Giurgiu ma refer la peisajul urban, la mediul social si cultural, nu politic si nu cocalaresc. Asadar va propun sa va imaginati pentru o zi primarul sau primarita orasului Giurgiu, giurgiuvean sau doar ai trecut o zi pe aici, ce ai schimba, sau ce ai aduce in oras?

        Propunerea mea si entuziasmul de care vorbeam vine o data cu o idee lansata de nu mai stiu cine, dar cineva bine intentionat si anume de a se aduna intr-un loc, la un brainstorming in folosul orasului Giurgiu si a comunitatii acestuia, acei giurgiuveni, ziaristi, artisti, oameni de cultura si intelectuali sau simplii visatori ca si mine, ce activeaza in mediul online si ce vor binele acestui oras. Asadar se aduna blogosfera giurgiuveana, spus putin mai fortat, iar eu acolo vreau sa merg cu ideile voastre . ;)

      Sa facem gimnastica imaginatiei , sa vrem mai bine .




    
     




       

marți, 23 februarie 2010

Giurgiu - Atunci si Acum






 Gara Giurgiu - Prima gara din Tara Romaneasca (Buc. Progresu - Giurgiu oras = linie moarta)
imi place foarte mult imaginea cu gara veche, o sa fac o postare speciala pentru aceasta imagine si analizarea ei deoarece spune multe despre acele vremuri, de la moda, la statut ,samdp.


Strada Alexandru Lahovary, astazi Bulevardul Mircea cel Batran.
Imaginea veche este din anii '40, nici prin visele cele mai urate sau frumoase nu le trecea celor de prin Giurgiu cum va arata orasul peste 70 de ani. Calatoria vizuala in timp ne lasa sa vedem mai mult decat o simpla imagine, asadar va rog priviti cu ochii si putin mai mult.(cred ca asta o sa devina noul motto al blogului :)
De observat ca axul exista si astazi exact in aceeasi pozitie doar largir, Biserica Greceasca, a fost foarte afectata de bombardamente, ca intreg orasul (distrus in proportii de peste 50%), astfel se observa noua turla construita in totalitate in anii '90(nu s-au grabit).
Se pastreaza si Casa de cultura Ion Vinea, atunci Ateneul Culturii.
Ce-mi place in mod deosebit este capatul de perspectiva, strada fiind construita in functie de Biserica Sf. Nicolae (fosta geamie turceasca). Strada ca si restul orasului a fost trasata in primul plan de regularizare urbana in 1831 de Ing. Moritz von Ott.



Strada Principele Nicolae, astazi Strada Garii, controversata opturare a strazii a dus la o un oribil rezultat ce evident este prezentat in imaginea din dreapta.
Prima imagine (stanga) o parada pe bulevardul principal al noului oras Giurgiu, strada fiind principala cale de acces in fosta fortificatie a targuliu Giurgiu, poarta mare fiind in Piata Garii de astazi, cam prin centrul rondului ovalo-patrat.
Cea de-a doua imagine, dupa bombardamente, intrarea cu boii a taranilor, cel mai probabil  pe undeva pe acolo era si stra bunicul meu. Din Strada Principele Nicolae, se mai pastreaza in stare de coma cateva imobile cu arhitectura deosebita si istorie, imobile de patrimoniu despre care nu pot sa ma abtin sa nu spun ca primaria alaturi de dep de urbanism si cel de cultura culte si patrimoniu nu prea face nimic. Am inteles ca exista un plan de a inchide strada sub forma de pietonal, dar nu vad de ce avand in vedere balciul existent, nu numai vizual.
Balcoane termopanizate, un astazi cat se poate de real si evident.



 Tot pe strada Garii, una din putinele imobile de patrimoniu ce au scapat de demolari si distrugerile ulterioare survenite cu aprobarea primariei, distrugeri prin solutii inestetice, inutile si chiar agresive.
A se observa restaurarea jalnica facuta ulterior, in care s-au pierdut detalii pretioase pentru estetica imobilului, dar bine ca exista aceasta imagine, acum stiu ca nu are nimeni nici un motiv sa spuna ca nu ar avea cum sa restaureze dupa aspectul initial. Mai ramane sa si vrea cineva asa ceva. 
Voi ati vrea o restaurare?




 
Strada Stefan cel Mare, intotdeauna s-a numit asa, si dupa analizele mele este cea mai bine pastrata strada din orasul Giurgiu al anilor de glorie. Strada a fost si ea obturata de cortina blocurilor comuniste existand planuri de demolare in viitorul posibil dar... "intamplare" a facut ca s-au schimbat comunistii.
Unu - Biserica Sf. Gheorghe, exista si astazi dupa cum se observa in imagini.
Doi - Sala de lectura de astazi.
Doua repere pentru a va da seama defapt cat de bine s-a pastrat aceasta zona, si ca defapt nu gresesc deloc cand spun ca aceasta zona este defapt cea mai pretioasa zona estetic, cultural, istoric si ca peisaj urban din orasul Giurgiu. Pentru mine centrul istoric este pe Str. Stefan cel Mare, si acolo merg cu orice prilej, si cu orice prieten care viziteaza orasul Giurgiu.
Consider ca intreaga strada ar trebui clasata ca si complex urbanistic de patrimoniu si ca trebuie sa se interzica interventia la fatadele caselor si in cazul celor de patrimoniu interventia la structura intreaga a caselor. Trebuie sa exista si a noi o comisie care sa ateste asa ceva, asadar cred ca toti cititorii acestui blog, ce reprezinta un numar insemnat vreau eu sa cred, ar fi foarte bucurosi sa afle o clasare a acestei zone ca fiind protejata de lege, si in interesul promovarii in viitorul luminos al orasului Giurgiu.
Prin urmare, de bun augur ar fi o autosesizare a autoritatilor abilitate si reprezentante ale intereselor cetatenilor si contributori la calitatea vietii sociale a acestora. ;) 
sa vedem.. poate facem si o petiie, ar fi cineva interesat?


Am vrut sa explic mai clar cum era inserata Str. Stefan cel Mare in farfuria mare sau centrul- Carol I.
Cortina comunista nu o putem muta, poate nici nu ar trebui sa vrem, dar putem sa apreciem ce mai exista, si farmecul acestei zone esentiale pentru identitatea orasului Giurgiu.


o ultima imagine, Casa Pionierilor, sau Oborul de cereale, sau... cum s-o mai numi astazi.


marți, 16 februarie 2010

cand timpul se dilata ?




    Au schimbat astia de la blogspot optiunile de postare intr-un mod idiot de procedura. Tot timpul blogspot a fost apreciat pentru simplitate si acum complica lucrurile degeaba. mda...

Trecand peste bariera asta, am hotarat sa pun cateva fotografii cu joaca mea de-a "land art" si anume acele doua spirale, una este la cetate, si una pe la plaja veche. Nu e nici o incantatie sau stiu eu, asta pentru cei care s-au speriat. :)

Mai incarc ceva pe parcurs, zilele astea Giurgiu a fost parca greoi si inaccesibil nu doar fizic ci si ca atmosfera. Bleah, o mocirla urbano-provinciala presarata cu multa nepasare.
     Am reusit sa-mi si sparg capul intr-un semn de circulatie rutiera pus absolut imbecil, nu va mai fi acolo pana la sfarsitul saptamanii va sigur, oricum l-am indoit cu capul si apoi de nervi cu pumnul. vorba ceea "pumnii mei minte nu are", cert este ca am reusit sa-mi reannoiesc sangele din zona crestetului, neplacut. Un batranel de langa mine ce se lupta si el cu zapada de pe trotuar si mocirla aruncata pe noi de pe sosea s-a speriat mai rau decat mine, de la bubuitura, va dati seama daca am reusit sa indoi semnul.

     Cat sunt tigarile pe sub mana in piata, ca niciodata nu am intrebat si vreau sa iau de acolo. poate aveti idee si astia nu au pe sub mana si niste benzina? ca nici aia nu prea mai pare accesibila. Am ajuns sa dau un sfert de salariuminim pe economie pentru un drum la bucuresti, un pachet de tigari, o sticla de apa, un sandvish si benzina. Asta e viata? Sunt singurul nemultumic, nu inteleg cum nu spune nimeni nimic, iar Boc cel idiot face pe inteligentul la televizor, marele carMUItor, ce naiba?  normalitate a ajuns sa fie aclamata de parca am castigat la loto, o strada fara zapada e ceva uimitor, se scrie in ziare, vai...pai da, eu tot la oameni ajung si spun ca noi suntem de vina ca acceptam, prea mult aud "asta e". Daca se intampla nu inseamna ca e normal, la orice nivel ar fi! Oamenii astia trebuie sa auda ce vrem ce gandim, asa... bem o bere / votca sa ne treaca supararea si zicem asta e.... acceptam. Dar sunt muuuulti care au obosit de fasa sa nu accepte. Asta-i buba.


In fine... astept niscaiva cugetari de la voi...:) ceva idei de postari, sunt intr-un mic blocaj.



 


 

 

Related Posts with Thumbnails