2012 si ochiul inca vede

    Prima postare din an, ceva presiune, si peste acest fapt vine si absenta postarilor in ultimele luni. Ca sa-mi clarific importanta acestei prime postari din an nu trebuie sa uit cate s-au adunat, cate nu au fost spuse aici, dar un lucru este cert : nimic nu a fost ignorat sau neobservat; doar ca pojghita de "mizerie" parca s-a ingrosat uneori peste putinta mea de a distinge jegul autentic de mizeria umana. Dar sa nu o luam asa tare de la inceput.


  Ce m-a determinat sa vin cu aceasta prima postare acum si nu mai devreme sau mai tarziu , este rugamintea unui bun prieten al acestui proiect ce vrea sa atraga atentia asupra unei constructii de patrimoniu ne clasificata din orasul cu turn si farfurie ciobita. Ca sa nu o lungest trec direct la subiect si dau cuvantul domnului Florentin Breazu, muzeograf in cadrul muzeului de istorie Teohari Antonescu.

S.O.S.! Se fură ferry-boat-ul

                       Valorificarea urbană a zonei portuare după 1990 implica obligatoriu protecţia lucrărilor arhitecturale de valoare care fac parte din fondul patrimoniului tehnic şi industrial naţional. Aici avem în vedere clădirea Căpităniei Portului (dată în folosinţă în 1945), podul Bizetz, instalalaţia ferry-boat-ului (1940).

imagine de la inaugurare (23.iunie.1941)

 Dacă podul Bizetz încă nu a căzut, clădirea Căpităniei este aproape goală, locatarii diferitelor autorităţi şi instituţii şi-au găsit, la propriu, un loc mai cald. De ceva vreme a luat amploare despuierea de tot ce este metal (feros şi neferos) a instalaţiei de ferry-boat, mai bine spus a podului de acces. Partea finală, de ramificaţie, există încă  numai datorită vecinătăţii cu atelierele Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos, Secţia Giurgiu, unde sunt ancorate pontoane şi nave care deservesc această societate.


nava "Sofia" ce a deservit ferryboatul

                   Poate nu ştiu mulţi dintre noi, dar chiar există o intenţie serioasă cu privire strict la această zonă. Prin Hotărârea nr. 1572 din decembrie 2007 a Guvernului României  s-a instituit un nou regim juridic privind porţiunea de teren cuprinsă între şoseaua Portului şi fostul Şantier Naval, în vederea construirii unui nou cartier de locuinţe (în regim ANL).  Vechea instalaţie de ferry-boat care urma să intre în conservare, nu a avut niciodată statutul de monument istoric din categoria patrimoniului tehnic şi industrial, cu toate că autorităţile locale au afirmat că doresc acolo o „zonă muzeală”. La articolul 2 al acestei Hotărâri se stipulează: Se aprobă transmiterea instalaţiei Ferry-Boat, construcţie specială situată in municipiul Giurgiu, Şos. Portului, km 71+839, aflată în stare nefuncţională, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflată în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate – C.F.R.  S.A. –  în domeniul public al municipiului Giurgiu şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Giurgiu, în vederea realizării unei zone muzeale în aer liber, crearea unor spaţii


 verzi ornamentale şi de protecţie, extinderea zonei de faleză şi a amenajării specifice acesteia.  Declanşarea operaţiei de clasare din oficiu ar fi protejat obiectivul de o eventuală dispariţie peste noapte. Deocamdată instalaţia mai prezintă ceva din ceea ce a  fost o  premieră a transporturilor din istoria României, acolo unde Giurgiu se numără printre fruntaşi! Dacă aceşti căutători de fier vechi, nişte infractori ordinari, se vor dota cu aparate tehnice ( electrice ori cu acetilenă), care totuşi necesită transport cât şi  un „mediu adecvat de muncă”, atunci  vom vorbi la trecut de acest lucru, cu toate că intenţii au fost! Istoria, ca şi politica sunt viabile atât a timp cât respectă un minim de adevăr. Restul, e tăcere! O tăcere care demonstrează complicitatea tuturora la dezastrul în care trăim!

             Este un apel la factorii responsabili pentru a apăra efectiv ceea ce a mai rămas din istoria Dunării la Giurgiu.

Terminalul asa cu arata in 2007

PS. Nava cu zbaturi, Cetatea, construită la Turnu Severin in 1903, era ultima dovadă că aici la Giurgiu s-au întâmplat multe lucruri frumoase din istoria noastră navală! Recent a fost achiziţionată de o firmă privată, care nu ştim dacă va decide să poposească la Giurgiu sau o să ia drumul altor locuri de aici din Romania sau din Europa. Să sperăm!! 

 Gara ce deservea zona  

Imagini de astazi :

o colectie de vederi cu Giurgiu de altadata

ce faci?

      ...si ce faci cand te plictisesti de Giurgiu?

si totusi esti la Giurgiu!

S-a strans zatul si parca nu mai ...

   Spunea un amic la un moment dat ca nu poate fi atat de indarjit pe cat sunt (eram) la un moment dat deoarece pentru el s-a strans zatul, s-a adunat destul cat sa spuna... asta e!
    In ultimele saptamani am tot auzit in jurul meu ASTA E! ce poti sa faci ...mergi mai departe.... si auzim cu totii, daca nu.... cel putin gandim asa. Nu vreau sa dezbat ce-i corect , moral sau stiu eu cum, ci sa revin la un punct in care s-a mai gasit acest blog cat si eu in motivarea mea oarba de a incerca constant.
De ce sa nu ne impacam cu situatia? e o capitulare asta? e nedrept pentru noi si pentru cei din jur?
  Ce poti face in fata unor buldozere ce demoleaza in mai putin de 3 zile peste 1000 de mp de cladiri reprezentative pentru centrul vechi al orasului Giurgiu, ca ambient (estetica nu incape aici tinand cont de degradarea imobilelor din ultima vreme)?
       Constat cu bucuria unui orb ca pana si cei ce vad cad pe strada fix in nas, asa cum multi giurgiuveni chiar sufera de pierderile din ultimele luni ale orasului Giurgiu. Oameni ce pana acum nici nu vedeau cladirile din jur, erau decor si nimic mai mult iar acum ca nu mai..., golul devine atat de mare ca se naste nevoia de spatiu sanatos si nevoia unor explicatii. dar.. asta e! nu?ce poti sa faci?
     Evenimentele negative sau pozitive din jurul nostru ne consuma, iar noi toti facem eforturi sa reducem "consumul" - epuizarea uneori chiar daca este pozitiva , e o forma de aparare, deci nu-i oare sanatos sa spui ..din cand in cand...asta e!?

      Pentru mine orasul Giurgiu in ultimul an a suferit ata de multe mutilari incat pur si simplu am simtit ca nu le pot cuprinde in acest blog, nu le pot constata si nu ma mai pot revolta pentru ca parghia dispare. Ce-i important cu adevarat pentru oras si pentru cei ce-l locuiesc, este cel mai putin important pentru cei ce ingrijesc orasul si oamenii lui. Unde sunt cei ce vor si inca mai viseaza?

Liceul Ion Maiorescu - Institutia si Cladirea ce o gazduia

        Incep prin a relua evidentul, si anume liceul Ion Maiorescu este o institutie de invatamant ce dealtfel astazi are statutul de colegiu, iar imobilul in care a fost gazduita aceasta institutie inca din anii 1895 este astazi o cladire de patrimoniu ignorata de orice autoritate obligata prin lege si bun simt sa se ingrijeasca de bunastarea ei.

Scriu articolul pentru ca sunt confuz si putin bulversat de ceea ce se intampla cu imobilul reper pentru giurgiuveni, fiind chiar pe ulita principala a "occidentalului" oras.

   Dar intai sa aflam ce, cine si de ce.

  Sunt sigur ca foarte putini s-au intrebat de ce Ion Maiorescu, cine a fost asta si ce cauta pe peretele liceului, si cu atat mai putini s-au interesat .

         „Ctitor de scoala si unul dintre primii nostrii diplomati, Ioan Maiorescu a fost, inainte de toate, un mare roman" (Maria Protase)

"Reprezentat de seama al inteligentei ardelenesti, Ioan Maiorescu si-a consacrat intreaga viata si activitate unitatii si pripasirii culturale a poporului roman."

Mai multe informatii : aici

      Institutia de invatamant a fost infiitata in anii 1869 ca gimnaziu, dealtfel printre primele scoli romanesti  de stat din Giurgiu (existand deja scoli private ale colonistilor si scoala preotului Gheorghe prima scoala romaneasca din Giurgiu).  

      Cladirea ce a fost construita pentru acest gimnaziu, data in folosinta in anii 1895.

      

      Gimnaziul clasic "Ion Maiorescu" asa cum il numeste I. Boldescu in monografia orasului Giurgiu din anul 1912 , apare ca unul din reperele urbane ale orasului Giurgiu inca dinnainte de primul razboi mondial si isi cladeste faima prin absolventi ce devin repere la randul lor in cultura si politica romaneasca.


Cateva imagini de la inceputurile liceului, cladirea in forma ei initiala.

        

     

   
    Institutia gazduita se dezvolta fiind solicitata si avand in vedere nevoia de restaurare se decide ridicarea unui nivel si atasarea unei aripi noi in care vor fi amfiteatre si laboraoare.

 

 Cateva imagini de la interior:

 

      Giurgiu in timpul razboaielor mondiale expus si atragand inamici a fost unul dintre cele mai distruse orase din Romania, iar cladirea liceului nu a fost ferita.

    In anul 2000 pe cand unii se asteptau ca oamenii sa zboare cu bicicletele la servici primaria din Giurgiu arata cam asa:

     
Iar liceul Maiorescu arata binisor, a se observa gardul care apare si in imaginile cu gimansiul din anii 1900.

      Pe grupul de pe Piacasa al liceului se gasesc ceva imagini inedite, si spun inedite pentru ca vedem si arborele pe care cu totii ni-l amintim, un arbore secular ce se spune ca a fost plantat la inaugurarea liceului si a rezistat acolo pana in 2004 cand sub "domnia" unui alt profesor de tumbe zis si Zimnicareasa s-a bagal la foc in soba prietenilor apropiati desi am insistat enervant de mult sa cedeze trunchiul pentru a-l sculpta alaturi de alti prieteni ce se pregateau si ei pentru arte plastice... in schimb am luat fiecare acasa cate o craca ca amintire si...culmea eu inca o pastrez.

 

Acum pentru cei ce frecventeaza "elita invatamantului giurgiuvean" cam asa arata zona de sport si recreere din curtea liceului innainte de construirea edificiului arhitectural de imensa valoare in care astazi va inghesuiti. Si... ghiciti cine a participat la treaba asta.....

    In pauza .... (acum imi dau seama ce idioti au fost aia de au asfaltat pana langa trunchiul arborelui..nu inteleg ce se asteptau sa se intample daca il sufoca asa, dar...d'aia sunt profesori acolo).

Si o ultima imagine cu Giurgiu... de la "bombardamentele" din 2010, o idee......sa pornim subiectul 2 pentru aceasta postare.

       imagine preluata de aici


       Bun , am ajuns si aici, astazi cand cladirea parasita si-a gasit salvatorul si anume Asociatia Non Profit "Pro Maiorescu"  - http://cnimgiurgiu.wordpress.com/ , sau cel putin asa speram cu totii . Eu sincer sper ca targetul acestei asociatii sa fie atins dar nu pot omite faptul ca mi se pare pur romanesc si stupid faptul ca s-a ajuns in punctul in care "se cersesc" bani pentru refacerea unei cladiri de patrimoniu, demers de altfel sustinut de institutia de invatamant (care in anii anterior a gestionat de rahat banii dar..cine tine socoteala oricum..ce sa mai faci acum, sa-i bagi la puscarie pe ciorditori?nu in Romania).


        
       Aflam din crema ziarelor giurgiuvene...:)  ca elevii fac niste obiecte supradimensionate (ziaristi de marca delatfel a se observa) pentru a fi cumparata pe 14 mai cand se organizeaza ceva evenimente pentru a se strange bani si a se raspandi vorba. Mai multe aflati de aici.http://cnimgiurgiu.wordpress.com/2011/04/14/ziua-absolventilor-c-n-ion-maiorescu/


      
  In incheiere atrag atentia ca situatia nu este normala, primarul ala...cu radacini freaca duda pe banii mei si ai vostrii, invarte ronduri prin oras si muta statui ca la el in curte , iar intre timp ranjeste la initiativa si mimeaza o sustinere...de ochii votangiilor inconstienti (si multi mai sunt la Giurgiu).