20 de minute in centru orasului

Te astept aici! nu mai intru, ca am tigara!
si ma asez pe o banca la umbra unui tei, condus ca o umbrela, fata in fata cu galeria de arta a orasului. Scrie "arta" la intrare, alfel nu ai zice.
In nici 3 secunde apar cateva mate, mieunand si gudurandu-se pe langa mine, poate poate. Nu stiu unde erau ascunse, dar nu mi-a luat mult sa-mi dau seama ca defapt ala este locul lor, nu erau in trecere si nici in cautare de hrana.
Hai pisi pisi! hai la mama! aud, dar nu pot sa-mi dau seama cine este iubitorul de pisici. Ma uit, si in blocul din fata mea, la al carui parter este galeria de care v-am vorbit, pe la etajul 3, o babuta creponata, arunca cateva picioare de gaina si o capatana, fix pe trotuar in fata mea si a pisicilor. Voodoo, ce sa mai! pisicile mieunand au sarit pe "bunatati", rontaindu-le acolo unde au cazut! Le-am lasat!
Dar tot acest timp era ceva care ma deranja, ma bruia, si nu am realizat pana cand huruitul masilor ce treceau pe macadamul din jurul turnului nu a incetat.
Stateam pe o banca, la umbra, cum spuneam, fix langa Turnul cu Ceasornic din centru orasului, in jurul caruia acum e o carciuma. Erau cateva mese ocupate, iar sunetul care ma bruia nu era muzica de la carciuma, ci, vorbele celor de la masa. Toti vorbeau in tiganeste, scuipand din cand in cand cateva cuvinte in romana. NU! nu erau numai tigani! tigani erau putini, multi erau albiciosi uitati la soare.
Din cand in cand mai intorceam capul sa vad cine urla si cine injura in gura mare. Am avut timp sa observ portul popular al prostului. Nu ai cum sa nu faci asta , e prea evident!

Am auzit multe despre carciuma asta de la Turn, multi boicoteaza , si nici nu se gandesc sa mearga acolo; cu toate acestea, masini parca scumpe decat casa mea isi fac aparitia in fiecare seara; iar eu nu stau in cort.In fine....

Toropeala mare, era cam 2 si ceva, si mirosul de gratar insista sa-mi aduca aminte ca nu am mancat decat o cafea si cateva tigari toata ziua. Era un gigel, el si burta lui, invarteau friptanele , pe un balcon pe la etajul 4.
Pe trotuar nu prea trecea lume, asa cum e in Giurgiu, mai aerisit. Doar preaplinul personal al oamenilor fac orasul asta, sa para inghesuit.
Eu, tot asteptam... sa iasa prietenul meu din magazin sa pot pleca de acolo. Tigara o terminasem demult, deja invarteam intre degete o a doua tigara. Sa fac niste pasi, zic!
Usor, dar in graba merg pana la intersectie si ma intorc. "Nenea, dai simie cinci mii?" ma uit in stanga, indreapta, ..era in spatele meu, un bietel, sau era feteita? ma rog! avea cam.. 7-8 ani. Ii dau un pachet de biscuiti, ..."E... atunci dai simie o tigara, ai te rog io frumos!", Pai ce ma!? tu fumezi? "A... pentru tata, nu pentru mine, io-s prea mic" Ma rog.... nu-ti dau!(precaut totusi ca nu stii de unde iese o namila cu chef de harta.
Fuge pustiu si se aseaza la o masa la Turn, langa un burtos, pe care abea il suporta pamantul de sub el. ... Ce dreacu faci ma? pustiul da din umeri si isi aprinde o tigara dintr-un pachet de pe masa!
Booon... mergem mai departe, zic!

Hai sa mergem!
Ce a durat atat? ai vrut sa iei tot magazinul?
E, na! o nebuna a inceput sa urle prin magazin ... ma rog, hai de aici ca o luam razna!
Pa si? ce facem acum?unde mergem?
Nu stiu , zi si tu!
Pai zi tu! ca eu te-am adus la magazin!
Aceeasi problema,zic!
Hai in port, ca nu e nimeni la ora asta!
oare?

Ai timp sa descoperi?

Caut colaboratori pentru urmatoarele proiecte :

1. Cofetari si cofetarii giurgiuvene.

2. Fotografii vechi, de familie, in Giurgiu.

Proiectele sunt desfasurate pentru a sprijini si promova istoria si identitatea locala si nationala, toate in cadrul conceptului "Giurgiu vazut prin ochiul care vrea sa vada".


Exista piste de pornire pentru ambele proiecte:

1. "Cofetarii romani au apart in jurul anului 1700; urmasi ai genovezilor de la Caffa...." Genovezii au patruns in spatiul romanesc prin Giurgiu, dupa cum se presupune ca acestia au dat si numele orasului "San Giorgio" - Sf. Gheorghe .(patronul spiritual al orasului).

2. "Tache fotografu" si colega sa - din perioada interbelica ! Colega lui Tache , este batrana care cerseste langa turn, in centrul orasului, si, totodata, am devenit unul din confidentii ei, dupa ce a acceptat sa ii fac un portret. In fiecare sambata ma viziteaza, pentru o vorba si ceva mancare. Doamna fara nume(din Malu) a facut fotografie profesionala timp de 12 ani, alaturi de Tache, timp in care au avut comenzi de la cele mai inalte nivele din societate.
Nu se poate sa nu aveti pe acasa fotografii vechi ale familiei, prin oras, sau sa cunoasteti pe cineva, parintii sau bunicii sa cunoasca persoane cu fotografii ce pot fi publicate, ca martor la timpul trecut peste oras.

Astept commenturi de la cei interesati, sa discutam termenii si conditiile pornirii cercetarilor.
Sau e-mail la: alex_ghe_mail@yahoo.com

Ideea este sa formam o baza de date dupa care sa organizam evenimente!Puteti participa cu poze vechi din familie(in centru, la plaja, la munca,si tot asa).
Datele adunate vor fi stranse intr-un album de fotografie (monografica).