sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Inundatii dunarene in Giurgiu oras - 1946

Sa vorbim putin de apa, ca doar Giurgiu are din belsug, si nu ma refer la infinetele balti nascute peste noapte, nici la micile laculete aparute in centru dupa amenajarea farfuriei si cu atat mai putin la lacul de 1 milion de euro de la..."2 strigoi". Nu! suntem seriosi, si vorbim despre Dunare.

Oraselul Giurgiu, a fost poate cel mai napastuit oras din Tara Romaneasca, fiind condamnat prin deciziile alora de mai sus de a-i conferi un rol sau altul in razboiae, a devenit inevitabil tinta inamicilor mult mai puternici si organizati. Astfel avem un oras si o comunitate care nici la apropae 100 de ani de la razboaie nu si-a recapatat identitate, integritate si forta de altadata cu care se impunea estetic, economic, social, si chiar politic uneori. Dupa aceste "bucurii" venite de la ai mai mare, vin si de la Dumnezeu ...spun unii, eu spun ca El nu are legaturi cu prostia omului de a indigui Dunarea in lung si-n lat. Astfel ca ... giurgiuvenii s-au vazut "batuti de Dumnezeu" iarasi, prin inundatii care mai de care si inghet pe deasupra, ciuma si moliba, fantani "spuracate" si boli pentru animale de nu mai stiau unde sa fuga taranii. Dar, aici era banul, un mic pol economic ce a atras numai prin bani, si astazi sa nu ne fie de mirare ca tot banul este... liantul alor mai mare cu noi..."animatorii orasului".
1942 si mai ales 1946, ani despre care si acum vorbesc cei batrani, cand se mergea cu barca pe la Turnul cu ceas, cand dadeai la peste de pe casa, caldaramurile se mutau, si casele cele mai de seama "mureau". Vin cu o serie scurta de imagini, urmand sa completez si in alte postari, toate fiind in acea perioada facute. Multumesc domnului Breazu pentru sprijin, si va rog sa ma corectati daca gresesc si in cazul in care simtiti nevoia de completare.




Greul de multe ori atrage, solidarizeaza comunitatea, iar daca in acea vreme veneai si cu un aparat foto, care nu era ceva obijnuit, se instala veselia, veselia de la dig.
Se muncea la dig, dar... cam tarziu. Parca si asta tot asa se joaca de'a calamitatea unii... altii, si daca le intra apa in pat ei raman acolo, ca ei sunt asa in mosi stramosi. doar ca... atunci cand bulgarii taluzeaza cu beton 25 de km de mal de dunare, romanii indiguiesc fara strategie generala pe Dunare si delta, apa nu s emai duce unde vrem noi, ci unde poate. pam pam!


Primaria Municipiului Giurgiu, stramosii "conducatorilor" nostrii, toti numai un zambet! :)

urmariti sageata ;)

Cladirea primariei de astazi, atunci avea alta functiune , poate ma ajutati (in comunism Caminul de Ucenici) ... atunci nu stiu ce era! Orisicum, prin aceste imagini descoperim si forma orasului Giurgiu in anii '40.



Cum spuneam... pe langa inundatie si inghet! :)... si ce sa vezi, nu era nimeni la carciuma, acum oamenii sunt luptatorii, se ste, romanii nu pleaca nu se lasa nici in fata inundatiilor, asadar merg la carciuma cum pot. atunci "erau fraieri"...si lucrau la dig!



Imagine de pe Strada Garii de asta, ca sa intelegeti, cei care stiu zona, cladirea unde scrie farmacie este astazi magazinul danav si cazinoul, s-au mai pastrat primele 3 cladiri din stanga.


Sageata - Turnul cu ceasornic.



Palatul fluvial al portului Ramadan Giurgiu. Ce e cu lemnul asta ? camuflaj oare?

Cu barca pe la Giurgiu... 1946


Un exemplu de casa destul de frumoasa care... nu mai este gratie apei venite cu ajutorul nostru...


recunoasteti?







In anul 2006 , Giurgiu a fost amenintat cu o inundatie cod galben, deci risc mediu. Cateva imagini cu Portul Ramadan si Palatul Fluvial.


Canalul Sf. Gheorghe inundatiile din 2006.



Culmea! cod galben este chiar si acum, pana le 18 ianuarie... Personal nu sunt deloc linistit, mai ales stiind ca dupa inundatiile din 1946 nu s-a facut mare lucru pentru prevenire, ba dimpotriva s-au desfiintat cateva diguri si zone umede astfel creand presiune pe zone senzibile. Dar nu prea stiu giurgiuvenii, or vedea ei daca e! nu?

Ce zice Consiliul Judetean Giurgiu despre masurile ce trebuiesc luate in caz de cod Galben?

Citi AICI !!!

"Comparativ cu anul 2006, cand debitul Dunarii la intrarea in tara a fost de 15.860 mc/s si au fost avariate mai multe diguri, fiind evacuati aproximativ 10.000 de oameni, specialistii ANAR estimeaza ca, pana la un debit al Dunarii, la intrarea in tara, de 12.500 mc/s-13.000 mc/s, nu exista risc de inundatii pentru populatie si locuinte."

"Comparativ cu anul 2006, cand debitul Dunarii la intrarea in tara a fost de 15.860 mc/s si au fost avariate mai multe diguri, fiind evacuati aproximativ 10.000 de oameni, specialistii ANAR estimeaza ca, pana la un debit al Dunarii, la intrarea in tara, de 12.500 mc/s-13.000 mc/s, nu exista risc de inundatii pentru populatie si locuinte."

Sursa: Green Report

si cam asa....

10 comentarii:

Geo Visan spunea...

teribile imaginile!prima parte mai ales...
unde mai pui ca era si iarna...
fotografiile-s rare banuiesc(nu le-am mai vazut)
ma trec fiorii cand vad zvastica aia acolo sau cand recunosc cate o cladire.Povestea bunicul saracu' insa eram prea mic sa inteleg exact ceea ce s-a intamplat.Imaginile obtinute multumita dlui Breazu(daca am inteles bine) m-au ajutat sa-mi fac o idee:asadar a fost groasa rau!!!unde mai pui ca pe atunci termenul de "incalzire globala"nu era nici in vise.
Un scenariu repetabil (Doamne fereste!!!)ar fi ceva groaznic.
F interesanta postarea,Alex.
Inundatiile din '42 si '46 inca isi pastreaza actualitatea si n-ar trebui sa ne lase reci.

Cele bune!

Anonim spunea...

imi pare foarte rau ca postez aici o intrebare care nu-i legata de subiectul postului, dar acum mi-am adus aminte de ea si e in pericol sa o uit din nou rapid... asadar... unul din locurile mele favorite din Giurgiu este Piata Orient, o piazetta circulara
inconjurata de castani, cu cateva banci, intr-o zona linistita, cu case si gradini in general frumoase si ingrijite (in special una din case, pe una din 'laturile' pietei, se vede ca-i destul de veche si construita cu gust, si din fericire este si decent intretinuta...). e locul meu de popas in plimbarile luuungi prin oras, pe zi sau pe noapte,am citit acolo de multe ori, aproape in fiecare anotimp.
Imi place foarte mult blogul tau, Alex, ma uit pe el destul de des, imi pare bine ca nu-s singura persoana care simte farmecul, trist si totusi aparte, al orasului. As vrea, (daca se poate, daca ai timp, daca stii cate ceva,) sa aflu mai multe despre Piata Orient.
Cu simpatie,
Iulia G.

GIURGIU spunea...

Multam... si pe mine m-au impresionat imaginile, si d'asta am tinut mortis sa le pun cumva si pe blog.
In ce priveste partea cu lasatul rece..cam totul este neinteresant in ultima vreme la romani, ceea ce nu este neaparat rau, noi sa fim relaxati si sa gandim constructiv... cum plecam? :)

Iulia am sa ma interesez , poate gasesc ceva de piata orient. farmecul orasului... e farmec nu este nici trist nici vesel. Trist este ca sunt putini care simt asta si nimeni care incearca sa faca ceva... acest ceva e buba. din ceva eu mai fac si ce anume dar tot la nimic se ajunge. tot e bine ca ne mai intalnim pe aici, ne mai informam. :)

Anonim spunea...

sal! de unde ai imaginile? dintre ele am mai vazut pe la muzeu,cred? cum faci rost de ele? bunicu mi-a spus ca au fost mari inundatii in 1928, 1942, 1970.
e bine ce faci!inca!

GIURGIU spunea...

merci, imaginile nu le-ai mai vazut nicaieri , cel putin nu exact acestea pentru ca sunt pentru prima data in fata publicului larg.
Le am din diverse arhive.
Daca te intereseaza, ai nervi de otel si te pricepi mergi la muzeu si cere-le apoi sa ne povestesti cum a mers.
Acolo se merge pe ideea muzeificarii si conservarii, si atat. nu imarte nimeni nimic, nu ca ar fi platiti de noi, si mucesc in folosul nostru.
Evident sunt si oameni de exceptie acolo, dar numai cei tineri, strict.
In rest greu rau de tot cu aspectul social al mucii lor, greu greu nu asa. uneori de neconceput.

Daca faci rost de imagini putem pune aici, iar daca bunicul are o poveste faina, o putem pune aici, sunt sute de oameni care ar fi interesati zilnic. :)
unele povesti merita spuse :)

Dorin spunea...

In cazul in care nu stiati... Imagini cu si despre inundatiile din Giurgiu, pe site-ul arhivei de stat din Freiburg, arhiva Willy Prager:
https://www2.landesarchiv-bw.de/ofs21/olf/struktur.php?bestand=20946&klassi=002&anzeigeKlassi=002&letztesLimit=100&baumSuche=&standort=

GIURGIU spunea...

Salut Dorin interesanta imaginea cu turnul si cele de la Palatul Fluvial, merita putin atentie dar ca orice turist in Giurgiu de atunci si de acum nu a privit mai departe de turn si port din pacate.
Merci de link.

Dorin spunea...

Imaginile cu si despre Giurgiu nu se limiteaza acolo ci incep cateva zeci de clisee mai inainte de poza cu turnul, vezi: https://www2.landesarchiv-bw.de/ofs21/olf/struktur.php?bestand=20946&klassi=002&anzeigeKlassi=002&letztesLimit=60&baumSuche=&standort=

Din punctul meu de vedere, pentru cineva interesat de imaginea orasului vechi o asemenea suita de poze, chiar si intr-o situatie catastrofala precum inundatiile, e o mina de aur. Eu nu cunosc orasul absolut deloc, n-am fost niciodata in Giurgiu, insa pentru cineva interesat fiecare cladire poate sa spuna o poveste. Mai ales ca e vorba despre niste poze de acum 70 de ani. Numai bine...

GIURGIU spunea...

Salut Dorin, adevarat ce spui tu fiecare cladire are o poveste dar impreuna povestile astea formeaza istoria, identitatea si spiritul unui peisaj urban estetic vorbin cat si cultural poate chiar social.
Faine imaginile, am sa vad in ce masura pot prezenta si eu imagini de pe acel site, incerc sa obtin acordul.
Te mai astept pe blog, poti afla multe despre Giurgiu daca spui ca nu il cunosti de pe blog, poate putin mai romantizat dar oricum o perspectiva unica in opinia mea fata de orice alta perspectiva se deschide in fata unui vizitator sau a unui giugiuvean de-o viata.

Merci inca o data de link ma ajuta mult imaginile acelea pentru a contura o imagine de ansablu si detaliu corecta.
Pe curand !

GIURGIU spunea...

n-am mai scris atunci dar.. mi-au cerut 40 euro pe an pentru a le folosi timp de un an. Inca ma interesez de legislatia germana pe drepturi de autor in fotografie interbelica, este destul de confuza situatia fiind schimbata de mai multe ori in ultimii ani (stim sistemul doar) ar UE vine cu directive tampite de 70 ani de la publicare. In fine legile sunt facute sa protejeze nu?

Related Posts with Thumbnails