Se afișează postările cu eticheta pod. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta pod. Afișați toate postările

vineri, 16 ianuarie 2009

Aparat foto - Nemti - Giurgiu - Razboi

Ca sa schimb subiectul, si sa nu-mi ia prea mult timp... pun cateva imagini cu trupele germane si podul peste Dunare intre Giurgiu si Russe (Giurdgevo si Ruschuck).

Fotografiile au fost realizate in anul 1941, trupele erau in asteptare. Podul porneste de pe insula Ramadan, in apropiere de Ostrvul Slobozia (acum fosta statia de pomare), si ajunge in zona garii vechi a orasului Russe.

Podul avea o lungime de peste 800 de metrii, si putea suporta greutati de zeci de tone, iar datorita orientarii navelor suport, comparativ cu curentii si topografia zonei (acesta fiind cel mai potrivit vad pt un astfel de pod), podul putea rezista unor curenti foarte puternici!

Nu intru in detalii despre razboiul mondial, despre tensiunile din acele vremuri! Vroiam doar sa va arat cum arata frontul la Dunare al orasului Giurgiu la acea vreme, si... cum construiesc nemtii un pod... ! :P





Si... din acelasi calup:

Iasi, in perioada anilor 1940!



Trupe germane catre Sibiu!


Odessa, un loc istoric decisiv!

Pana aici a ajuns si strabuicul meu, care dupa ce a trecut prin aproape toate bolile frontului si impuscat, a rezistat in inchisori 7 ani, dupa care s-a intors acasa.... ! O sa fac o postare separata despre intamplarile acestea, ca un jurnal al unui roman pe front!

Daca aveti, fotografii vechi de familie, din Giurgiu, sau cumva legate de Giurgiu, as fi foarte bucuros daca m-ati anunta, numai pentru a le prelua digital si pentru a le introduce in mica baza de bate a acestui site si la muzeu desigur! Atentie! nu exista beneficii banesti daca preiau o vedere veche pe acest blog!

sâmbătă, 22 noiembrie 2008

Prima ninsoare din 2008 la Giurgiu



Si eu... nu sunt acolo sa o vad!
Am aflat.. "ochiul care vrea sa vada"...primeste un telefon, si... ce sa ne mai codim, a venit iarna la Giurgiu in toate formele ei. Nu am imagini, din pacate, pentru ca nu sunt la Giurgiu, dar...nu ma supar daca primesc o imagine la alexghemail@gmail.com, sa pot sustine postarea vizual! :)

Ma bucur foarte tare.... e super iarna la Giurgiu, acolo sunt locuri in care oamenii nu calca pe zapada, nu pluteste rahatul si flegmele pe nameti ca prin Bucuresti, vezi copii cu sanii alergand pe strazi spre cel mai apropiat derdelus, familii tinere care-si duc copii la scoala sau la gradinita, pe sanie, si batranei cu butelii pe sanii, opriti la colt de bloc si punand tara la cale!
E la fel de liniste iarna la Giurgiu, poate ca se aud mai putin masinile si "tropaitul" lor pe asfalt sau macadam., asta pentru a se auzi mai bine cum trozneste sub talpile trecatorilor zapada, si cum rad copii alergand si sarind acolo unde zapada e mai mare.

Anul trecut nu aveam site-ul acesta pentru a putea spune cat de frumos este la Giurgiu, cum a fost de Sf. Andrei, sau de Craciun, de Boboteaza..... dar anul asta nu am sa ratez.... am sa va arat cum vad eu iarna in orasul meu natal, in micul oras dunarean ce iarna...se inchide ca un cocon si nu mai sta nici cu fata spre Bucuresti, nici spre Russe, ci pur si simplu se regaseste.....!

Vine vacanta pentru multi, concedii, sarbatori...putin stres ca doar alfel nu se putea, dar bucuria sarbatorilor de iarna nu le poti simti mai bine decat alaturi de cei care te iubesc si cei pe care ii iubesti..... in cazul meu...ei sunt la Giurgiu.


Poate ca v-ati pus problema asta de ceva vreme "unde facem revelionu?", o dilema ce te framanta...in functie de caz..o ora, o zi sau poate chiar o vara. Dupa cum spuneam mai sus, eu cred ca problema este simpla..! Risc sa ajung intr-un monolog prea plicticos...asadar inchei cu cateva imagini de anul trecut! :) trebuia sa pun imagini cu zapada!

GIURGIU ONLINE


iarna la giurgiu in anul 2007


Gara Fluviala si soseaua catre port









vineri, 12 septembrie 2008

Ochiu care vrea sa vada...vede - No comment

Turn - Giurgiu





Statuie Vlad Tepes - Giurgiu




Canalul Sf. Gherghe (Cama) - Giurgiu



Portul Ramadan al orasului Giurgiu - port la Dunare (iarna 2007)



Intrarea in portul orasului Giurgiu.




Intersectia semaforizata cu nr. 4 din 5. Centrul administrativ.



Gara fluviala (in drum spre port) - Giurgiu




Ruine- Combinatul Chimic Platforma 1 - Giurgiu



Podul Prieteniei - Pod peste Dunare (Ro-Bg) - Giurgiu



Biserica Sf. Nicolae - Giurgiu



Sosea prin Padurea Balanoaia - Giurgiu



Giurgiu azi!



Ruine pod peste Canalul Sf. Gheorghe (Cama) - Giurgiu
Camion cu arbori seculari din padurea Slobozia - Giurgiu




Ruine Cetatea Medievala a Giurgiului (Cetatea lui Mircea cel Batran)



Centrul orasului Giurgiu la minus multe grade.




Cartierul ISTRU - Giurgiu




Noua autogara Giurgiu.(aici totusi trebuie sa spun ca acesta cladire este o declaratie de indiferenta a unor retarzi din primarie si a unor retarzi de arhitecti.Sper sa-i ajunga blestemele! :)



Apus pe Canalul Sf. Gheorghe (Cama) - Giurgiu In zare - CET-ul orasului.


Imaginile nu pot fi preluate sub nici o forma si pentru nici un motiv decat cu aprobarea mea!
Coyright Alexandru Gheorghe - aug. 2008

COMENTEAZA IMAGINILE !!!

marți, 15 iulie 2008

Giurgiu, port la Dunare - motivul pentru care un oras se naste


Palatul Fluvial Ramadan (Gara portuara Giurgiu)


Fara sa va aglomerez prea mult, fiindu-mi foarte drag si considerand ca este motivul existentei acestui oras, Portul orasului Giurgiu este subiectul de astazi.
Initial strict punct strategic de aparare a marfurilor si a granitelor, apoi dezvoltandu-se ca targ, balci, ulterior centru cultural si tot asa, portul si orasul Giurgiu au fost unul si acelasi o vreme indelungata.
Astazi Giurgiu, este un oras cu deschidere la Dunare, dezvoltarea urbana oprindu-se la Canalul Sf. Gheorghe, adica la peste un kilometru de Dunare, aceesul fiind facilitat de podul Bizetz, de peste canal, sosea si cale ferata.

Cum si de ce ," ai aterizat" totusi la Giurgiu? oricine te va trimite in port sa vezi Dunarea, eventual sa bei o cafea sau sa sorbacai o ciorba de peste. Acesta este punctul central de atractie turistica a orasului, si a fost la fel dintotdeauna.
O descriere foarte plastica si imaginativa, a portului de altadata:

“...aceasta lumina in Sadarghatt, portul pe Buriganga, mi-a amintit atat de mult povestirile mamei mele, pe care le-am asimilat, bineinteles cu propriile mele reprezentari, si le-am preluat – cum se intampla de obicei cu filmele – de la tara mult sudica, din Bangladesh, ca sa fiu mai exact, transpunand intreaga configuratie la Giurgiu, pe Dunare. Am facut acest lucru cu certitudinea brusca a unei recunoasteri : asa trebuie sa fi aratat pe atunci momentul cand mama a parasit pentru totdeauna Romania in care crescuse.

Cladire portuara se intindea pe tarm, despartita de magaziile de depozitare si de pravaliile negustorilor printr-o strada ; o cladire dreptunghiulara fara ornamente, care stralucea in soare ca lanurile nesfarsite de grau printre care bunicii mei au calatorit de la Bucuresti la Giurgiu impreuna cu fiica si fiul lor. Din inghesuiala strazii trei trepte duceau la intrarile in hala,in fata carora existau niste usite rotative din bare de metal dispuse in cruce. Tot acolo se vindeau tichete de intrare. Mainile au inghitit lacom banii de pe tablia unsuroasa a mesei, au intins un cupon care iti permitea accesul in cladirea portului si urmatorul pasager s-a atasat sirului de calatori si negustori care asteptau.

Tata-mare… Dupa ce si-a varat portmoneul inapoi in borseta de la brau, s-a dat cu un pas la o parte si i-a lasat sa treaca inaintea lui pe Ruth, apoi pe Curt si pe mama-mare, a ridicat cufarul, l-a impins sub stinghia de metal si dupa ce si-a indreptat tinuta si si-a fixat pe nas pine-nez-ul, cu un gest scurt dar energic, a pus mana, cu blazonul inelului la vedere, pe bara usitei rotative, a impins cufarul cu un sfert de rotatie mai departe. Era in anul 1926, familia S. parasea definitiv Romania, nici unul dintre ei nu avea s-o mai vada vreodata si tata-mare a luat hotararea sa faca de asta data o calatorie comoda intr-o ambianta corespunzatoare si foarte agreabila, cu vaporul pe Dunare de la Giurgiu pana la Viena.

… Si in trecutul acela filmat prin care ma misc eu insumi, familia S. a pasit in cladirea portului, un spatiu fara ferestre, cu acoperisul deschis ; pe partea dispre fluviu se afla un glilaj care se intinde pe toata lungimea tavanului, cu deschideri romboidale, strabatute de lumina soarelui, aruncand pete alunecoase, lichide, pe pardoseala de piatra si pe perete si hasurand in aerul prafos benzi albastre. Dupa zgomotul strazii in hala e aproape liniste. Franturi singulare de sunet rasuna din pereti, ceea ce ii da incaperii o demnitate nejustificata. In corpul central sunt amplasate banci la distante egale, pe care le ocupa doar cativa calatori, in timp ce grupuri intregi de oameni stau si asteapta pe paturi intinse, femeile cu tulpanele pe cap, barbatii in pantaloni de doc, inconjurati de coserci.

… Fluviul care aluneca adanc in peisaj, Dunarea, de care auzise, nu era albastra, ci galbena ca nisipul.

- Suntem in Romania. Albastra e la Viena. Acolo e Dunarea albastra, nu in Romania. »

Citat din: "Muzica inghitita" de Christian Haller 1994/"Die verschluckte Musik"/Trad. Nora Iorga/Editura Polirom2004

Cateva repere istorice, e musai sa le prezint pentru a crea atmosfera vremurilor :

1889 - 1909 Anghel Saligny proiecteaza portul Ramadan - Giurgiu (click pt detalii)

1927 – Moartea Regelui Ferdinand (Regenta).

1929 – Centenarul Eliberarii Giurgiului. Ample manifestari omagiale cu participarea cetatenilor orasului si ai localitatilor invecinate, la care au luat parte inalte oficialitati guvernamentale. Initiativa si coordonarea acestui deosebit spectacol a apartinut ilustrilor profesori Alexandru Cartojan si Mauriciu Kandel

1933 – 1939 – Giurgiu capata rangul de municipiu.

1935 – Se modernizeaza Palatul Fluvial Ramadan (Gara portuara Giurgiu) – in forma de vapor – cea mai moderna si cea mai frumoasa de pe tot malul Dunarii (Arh. Petre Antonescu)

1939 Conducta petroliera Baicoi – Giurgiu (Cioroiu).

“Cladirea portului (soseaua Portului), desfasurata pe 1100 mp, are arhitectura cu aspectul unui vapor, pe fatada ei se afla o placa comemorativa din marmura, care aminteste ca la 16 mai 1876 s-a imbarcat pe vasul Radetki, in acest port marele poet revolutionar bulgar Hristo Botev. In anul 1905, cand a fost inaugurat portul Giurgiu, cladirea lui era formata dintr-o sala de asteptare, spatii administrative pentru autoritatile portuare (capitania, politia, vama, gara feroviara, compania de graniceri, serviciul medical pentru dezinfectarea pasagerilor, agentiile societatilor de navigatie fluviala romana, austriaca, maghiara, rusa, cantina magazie-depozit de sare. »


Mic indreptar turistic Giurgiu 1986
Dan Capatana
Nicolae Ilinca
Editura Sport-Turism
Bucuresti,1986

Manevre de acostare in Portul Ramadan - Giurgiu


1929 - Macarale in portul de pe Canalul Sf. Gheorghe(sau Canalul Plantelor, Canalul Florilor, Canalul Cama, Bizetz) - Giurgiu
Bazinul de iernat al Portului Ramadan Giurgiu. - 1929

Portul Ramadan modernizat cu taluz ranforsat.


Cladirile din Portul Ramadan - Giurgiu :


Vase in port:



Palatul Fluvial Ramadan (Gara portuara Giurgiu) - astazi



PORTUL RAMADAN - GIURGIU - IMAGINI DE ASTAZI

Related Posts with Thumbnails