Se afișează postările cu eticheta national. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta national. Afișați toate postările

joi, 15 ianuarie 2009

Fara clisee despre acelasi Eminescu...




"Vremea trece, vremea vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate.
Nu spera şi nu ai teamă:
Ce e val, ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece."

de Mihai Eminescu (fragment)


Am stat ceva, pana sa incep sa scriu cateva idei, sa leg punti, ce intrabuinteaza acelasi subiect
dezbatut probabil in mii de site-uri - 15 Ianuarie - ziua de nastere a poetului national Mihail Eminescu.

Peste 80% (si sunt darnic), din cei pe care ii cunosc( inclusiv eu,), deci, ma feresc sa generalizez, dar oricand poate fi gandit la o scara mai larga aceleasi cifre, asa... cum spuneam, peste 80% din cei "din raza mea vizuala" nu stiu mai mult despre Eminescu decat ni s-a dat, sau deloc. Recunosc eu nu am fost preocupat de romantism, deoarece intotdeauna am incercat sa ma integrez in tendintele noi ale lumii contemporante, fapt si indeplinit, iata-ma , cam asta este pozitia mea ; dar romantismul a fost acolo mereu, asa cum si Eminescu a fost, alaturi de toti ceilalti, din biblioteca pana pe bancile din parcuri!
Asadar... m-am documentat, ca sa nu fiu chiar p'afarist, cine a fost omul Mihail Eminescu, cercul de prieteni, aspectele nepromovate ale vietii acestui om....(si nu vreau sa incep comparatiile cliseu, sa nu adormiti de tot).

Incep prin a spune ca Mihail Eminescu si tragicul sau sfarsit este pus in discutii de o vreme, existand dovezi clare, si studii care vorbesc despre asasinarea lui, despre cat de influentabil era acesta, si despre inclinatia sa accentuata spre politica si economie, fapt care de multe ori l-a adus in posturi foarte jenante pentru unii 'capi' din acea vreme.

Nu vreau sa dezbat eu aici aceste aspecte ale vietii lui, dar va recomand sa va informati, asta nu numai pentru stiinta dumneavoastra si si pentru o mai reala privire asupra trecutului nostru, si a adevaratei esente romanesti. Iar ce am citi eu, si mi-a starnit atentia, este:

De ziua lui Eminescu, noi manuscrise publicate...

15 Ianuarie, ZIUA nationala a CULTURII romane, potrivit unei propuneri înaintată parlamentului de Academia Română, a declarat preşedintele secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, Eugen Simion.



SITE OFICIAL Mihai Eminescu - praf in ochii doritorilor de cunoastere

Nu stiu cat de mult conteaza pana la urma viata acestui om(in comparatie cu opera sa), si cat de mult ar trebuie sa conteze opera sa in vietile noastre; eu stiu doar ca... o data cu descifrarea unor enigme legate de anumiti
artisti (poeti,pictori,muzicieni...), enigme din viata lor personala, ajungi sa vezi si sa simti altfel si opera lor; pentru ca orice artist are o calatorie initiatica (cum Eminescu a avut-o pe a lui, in care a trecut si prin Giurgiu), experientele fac arta fiecaruia...


Eminescu pentru mine, a fost si este in continuare, o esenta a acelei categorii de oameni care se opun, carora adevarul le este prea evident pentru a inchide ochii, acei oameni care nu stau in genunchi, care "urla cand nimeni nu-i asculta si vorbesc calm cand sunt ascultati"!
Eminescu ar trebui sa fie model pentru toti tinerii de astazi, eu fara sa vreau impartasesc o atitudine a aceleasi categorii de populatie, si prin urmare, va rog sa nu stati indiferenti si sa cunoasteti si sa propagati adevarul!

ASASINAREA LUI MIHAI EMINESCU


"Repetitia, e mama invatatului" - Il stim pe Eminescu - dar... cine e?
Sa ne amintim de el, asa cum il stie fiecare, si sa citim o poezie in memoria lui!

Junii corupţi

"La voi cobor acuma, voi suflete-amăgite,
Şi ca să vă ard fierea, o, spirite-ameţite,
Blestemul îl invoc;
Blestemul mizantropic, cu vânăta lui gheară,
Ca să vă scriu pe frunte, ca vita ce se-nfiară
Cu fierul ars în foc.

Deşi ştiu c-a mea liră d-a surda o să bată
În preajma minţii voastre de patimi îmbătată,
De-al patimilor dor;
În preajma minţii voastre ucisă de orgie,
Şi putredă de spasmuri, şi arsă de beţie,
Şi seacă de amor.

O, fiarbă-vă mânia în vinele stocite,
În ochii stinşi de moarte, pe frunţi învineţite
De sânge putrezit;
Că-n veci nu se va teme Profetul vreodată
De braţele slăbite, puterea leşinată
A junelui cănit.

Ce am de-alege oare în seaca-vă fiinţă?
Ce foc făr-a se stinge, ce drept fără să-mi minţă,
O, oameni morţi de vii!
Să vă admir curajul în vinure vărsate,
În sticle sfărâmate, hurii neruşinate
Ce chiuie-n orgii?

Vă văd lungiţi pe patul juneţii ce-aţi spurcat-o,
Suflând din gură boala vieţii ce-aţi urmat-o,
Şi arşi pân-în rărunchi;
Sau bestiilor care pe azi îl ţin în fiară,
Cum linguşiţi privirea cea stearpă şi amară,
Cum cădeţi în genunchi!

Sculaţi-vă!... căci anii trecutului se-nşiră,
În şiruri triumfale stindardul îl resfiră,
Căci Roma a-nviat;
Din nou prin glorii calcă, cu faţa înzeită,
Cu faclele nestinse, puterea-i împietrită,
Poporul împărat.

Sculaţi-vă!... căci tromba de moarte purtătoare
Cu glasul ei lugubru răcneşte la popoare
Ca leul speriat;
Tot ce respiră-i liber, a tuturor e lumea,
Dreptatea, libertatea nu sunt numai un nume,
Ci-aievea s-a serbat.

Încingeţi-vă spada la danţul cel de moarte,
Aci vă poarte vântul, cum ştie să vă poarte
A ţopăi în joc!
Aci vă duceţi valuri în mii batalioane,
Cum în păduri aprinse, mânat în uragane,
Diluviul de foc.

Vedeţi cum urna crapă, cenuşa reînvie,
Cum murmură trecutul cu glas de bătălie
Poporului roman;
Cum umbrele se-mbracă în zale ferecate,
Şi frunţile cărunte le nalţă de departe
Un Cezar, un Traian.

Cad putredele tronuri în marea de urgie,
Se sfarmă deodată cu lanţul de sclavie
Şi sceptrele de fier;
În două părţi infernul portalele-şi deschide,
Spre-a încăpea cu mia răsufletele hâde
Tiranilor ce pier!

În darn răsună vocea-mi de eco repeţită,
Vă zguduie arama urechea amorţită
Şi simţul leşinat;
Virtutea despletită şi patria-ne zeie
Nu pot ca să aprinză o singură scânteie
În sufletu-ngheţat.

Şi singur stau şi caut, ca uliul care cată
În inima junimii de viaţa-i dezbrăcată
Un stârv spre-a-l sfâşia;
Ca pasărea de zboru-i din ceruri dizmeţită,
Ca muntele ce-n frunte-i de nouri încreţită
Un trăsnet ar purta.

Dar cel puţin nu spuneţi că aveţi simţiminte,
Că-n veci nu se îmbracă în veştede vestminte
Misteriul cel sunt;
Căci vorba voastră sună ca plâns la cununie,
Ca cobea ce îngână un cânt de veselie,
Ca râsul la mormânt."

(baietii care supravegheaza blogul...da voi astia de la primarie! mai cititi o data si da-ti-va cate-o palma)

ALTE POEZII SCRISE DE MIHAI EMINESCU

sâmbătă, 29 noiembrie 2008

Legi ce protejeaza patrimoniul cultural

Sa trecem la lucruri serioase!


Legi ce protejeaza patrimoniul cultural - sau... cum facem jmecherii cu parimoniu si cum putem distruge legal monumente culturale nationale!





Cateva raspunsuri la cateva intrebari pe care eu mi le pun tot mai des!




"
(cum pot sa pacalesc fraierii si sa scot un conac sau o vila din lista de monumente pentru a face si io nitica avere?)

Dacă un bun clasat a fost distrus (de exemplu într-un incendiu sau cutremur), pot cere declasarea lui?
Da, dacă un expert autorizat constată că bunul este deteriorat grav sau distrus şi întocmeşte un referat, declanşând procedura de declasare. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul în care referatul de expertiză pe baza căruia s-a făcut clasarea bunului este ulterior invalidat. Procedura de declasare se desfăşoară similar cu procedura de clasare.


(si daca am reusit sa scot vila, conacul sau biserica, din lista de monumente, adica io pot sa pun acuma termopane si sa pun gresie p'afara?)

Ce efect are declasarea?
Declasarea are ca efect imediat radierea bunului din inventarul fondului sau tezaurului şi, prin aceasta, înlăturarea obligaţiilor şi drepturilor care decurg din lege. Aceasta nu înseamnă că proprietarul nu trebuie să trateze un bun cultural cu grijă şi cu responsabilitate!
Mai ales că un bun cultural poate deveni cu trecerea timpului un bun de patrimoniu cultural naţional. Prin urmare, toate bunurile culturale trebuie respectate.


(ce NU trebuie sa faci daca vrei scapi de un monument si care sunt cele mai bune scuze pentru distrugerea patrimoniului cultural arhitectural si istoric din Giurgiu?)

Ce trebuie să înţelegeţi din obligaţia de proprietar sau administrator al titlului de proprietate de a proteja bunurile culturale mobile?
1. Să ocrotească bunurile împotriva oricăror acte comisive sau omisive care pot duce la degradarea, distrugerea, pierderea, sustragerea sau exportul ilegal al acestora (art. 8).
2. Să înştiinţeze în maximum 5 zile direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniul cultural naţional în cazul constatării unui pericol iminent de distrugere sau de degradare gravă a acestor bunuri
3. Să asigure restaurarea bunurilor numai de către restauratori acreditaţi.



(care este cea mai solida scuza pentru distrugerea patrimoniului cultural in Giurgiu?)

Dar dacă nu am bani pentru costul restaurării unui bun de patrimoniu pe care îl deţin?
În cazul în care proprietarul bunului cultural mobil clasat în tezaur este o persoană fizică, din a cărei declaraţie pe propria răspundere rezultă că nu are posibilităţi financiare pentru acoperirea cheltuielilor de restaurare şi conservare, aceste operaţiuni vor fi finanţate, parţial sau integral, de la bugetul de stat ori de la bugetele locale, după caz, potrivit dispoziţiilor prezentei legi. În cazul vânzării ulterioare a acestor bunuri culturale mobile, costurile operaţiunilor de restaurare şi conservare vor fi restituite de proprietarul-vânzător instituţiei finanţatoare. (art. 29, 4). "




Organigrama instituţiei

Skip Navigation Links.
D.J.C.C.P.C.N. Giurgiu

Adrian Niculae - DIRECTOR EXECUTIV

Vasile Ionita - Sofer

Iuliana Georgevici - Secretar

Financiar - Contabilitate si Resurse Umane

Etnografie si Folclor

Patrimoniul Cultural National Mobil

Patrimoniul Cultural National Imobil


Daniela Glavan - referent de specialitate




6 insi, dintre care 1 sofer si o secretara!

Saracii... ei au grija de patrimoniul judetean GIURGIU!



Acesta este un pamflet si trebuie tratat ca atare!
Related Posts with Thumbnails