Gradina "Aleiul" - Schimbarea la fata a orasului Giurgiu

Gradina Alei, cum ii spunem astazi, a fost construita intr-o perioada tumultoasa a orasului, fara eforturi prea mari stabilidu-se nevoia unei gradini.
Inainte sa va spun exact evolutia gradinii, stabilesc, cateva repere istorice din perioada 1830-1840:

-1831 (20 aug.) Ing. Arh. Moritz von Ott - 35 ani, incepe planul de sistematizare al orasului.

-1831 - 1832 Se realizeaza Faimosul plan de sistematizare al Giurgiului - concentric radial.

-1834 * (primavara) Incepe constructia inchisorii din oras.
* Atelierele Navale Giurgiu lanseaza pe Dunare prima nava comerciala sub Pavilion Romanesc - "Marita" (nava cu panze)


* (4 nov.) va fi daramata Poarta Mihailovna, una dintre cele 4 porti ale orasului - cetate Giurgiu

Drumurile din aceata perioada aveau numele:
- Drumul Untului - Lega Lunca Dunarii de Campia Burnazului
- Drumul Banului - Lega Giurgiu de Capitala (drumul mare sau drumul domniilor).
Cred ca se potrivesc in continuare numele acestor drumuri!!!

ISTORIA GRADINII "ALEIUL"


Nu intotdeauna s-a numit Gradina Alei - candva "Gradina Gen. Foch" - ca si strada ce ducea de la turn la aceasta(acum strada din spatele Teatrului Valah)

«In anul 1831 s-au sadit primele doua randuri de arbori in gradina Aleiului, s-a nivelat terenul cu nisip si s-a construit « parmalac » (ingradire de lemn) de jur-imprejur. In anul 1835 s-au fixat patru felinare, iar in bugetul orasului s-a prevazt la cheltuieli suma de 46 lei, din care sa se cumpere 20 de ocale de lumanari de seu pentru felinare.

Dupa alti doi ani (1836) s-au fixat sase banci si s-a asternut un alt strat de nisip. In aprilie 1840, Prefectura judetului a trimis magistraturii (primariei) orasului doua sute de tei pentru a fi saditi in Alee si tot in acel an s-au stabilit patru paznici, doi ziua si doi noaptea, care sa supravegheze plantatiile si ingradirea. In gradina se afla un bufet si un pavilion pentru muzica.

(TEIUL DEVINE ARBORE EMBLEMATIC PENTRU ORASUL GIURGIU)

In anul 1903, s-a ridicat in aceasta gradina, bustul lui I.C. Bratianu, apoi celelalte statuette au fost aduse din parcul medicului Apostol Arsache, din satul Parapani(vedea), parte din ele fiind fixate in gradina centrului("la farfurie").

1920 - A fost edificat ansamblul monumental dedicat armatei franceze, (cu acelasi prilej parcul primeste numele de "Parcul Maresal Foch", recompensa recunoscatoare a meritelor exceptionale ale Comandantului Trupelor Aliate din Balcani) simbolizand cele 4 puteri aliate din razboiul de la 1916.

1941 (21-23 IAN.) Rebeliunea legionara la GR. ocupa Prefectura si distruge Cazinoul din Gradina Alei.

UNIREA din 1918 sarbatorita la Casinoul din Gradina Alei -Fotografie de grup cu mai marii

1938 - Se amplaseaza bustul lui Mihai Eminescu - sculptor Cornel Medrea.
(Mihai Eminescu a fost hamal in portul Ramadan - Giurgiu, aprox 6 luni)

O imagine absolut superba primita de la domnul Breazu caruia ii multumesc de zeci de ori pentru ajutorul oferit. Atosfera exceleta asa cum mi-o povestea tacamio, care si el bea sifon si manca o prajitura la cariuma din Gradin Alei! Cafeneaua, defapt, avea un renume exceptional, pentru vederea catre canalul Sf. Gheorghe(Cama) si implicit catre Dunare, si amplasarea in apropierea chioscului de fanfara, care canta in fiecare week-end (chestie care spore surprinderea mea...se intampla si astazi - vara numai)

Carziuma de astazi este a unui proprietar mai putin axat pe eleganta si rafinament cat pe bani si iar bani, amenajata cam fara gust ca sa nu spun de rahat si... cu acea terasa extinsa ilegal (ma repet dar ma infurii de fiecare data cand ma gandesc la incultura si ignoranta unor oameni-se stiu ei)!!!

Din anul 1977, in acest parc s-a amenajat “Aleea Eroilor”, care expune busturi ale unor eroi cazuti in razboiul pentru independenta de la 1877, realizate de sculptori cunoscuti : Boris Caragea, Constantin Popovici, Horia Flamndu, Vasile Gorduz, s.a. Acest ansamblu monumental memorial expune 23 de busturi turnate in bronz. »

IN COMUNISM:

"La caprioara" prima fanta arteziana facuta de comunisti in Giurgiu ca si partea de jos a acestei gradini, facuta cam tot in acea perioada.

Cine nu avea poza la "4 pietre" nu era cool... adica oamenii totusi stiau unde sunt si ce-i cu pietrele alea!!!

Mic indreptar turistic Nicolae Ilinca si Dan Capatana – Giurgiu Ed. Sport-Turism Bucuresti, 1986.
Compendiu Monografic Giurgiu - 2005
Film monografic - 1928

Poate acum intelegem mai bine nevoia de a pretui ce avem, de a promova si proteja. Atmosfera din acea perioada a "agitatului" oras Giurgiu, in cale calestile rasunau pe pietrele slefuite din cetate cu care era pavat orasul, domnitele boierilor ieseau in Gradina Aleiul la promenada si la "un racoritor" tarandu-si rochiile complicate pe aleile inguste, parfumul florilor si mai ales al teilor alaturat muzicii naturii unde pasarile neancetat cantau - aproape frenetic.

Acum, multe nu mai sunt, dar nu ne impiedica nimeni sa traim o parte din acea atmosfera .

O rugaminte am , NU MAI MERGETI LA TERASA DIN ALEI.... Urbanistii , proprietarii barului cat si clientii nepasatori, ii consider vinovati pentru distrugerea monumentului Gradina Alei, prin interzicerea accesului catre parterul gradinii prin aleea principala, prin defrisarea arborilor ocrotiti, tei in special si castani, prin pavarea spatiului verde cu biscuiti.

Urmatoarea postare va fi despre Porturile Giurgiului, cu imagini si citate din jurnalele calatorilor din vremuri de mult apuse!!!

SA LUAM ATITUDINE ! ACUM !

CRIME IN SERIE IN PADURILE DIN GIURGIU

Un inginer silvic din Giurgiu reclamă faptul că pădurile oraşului sunt măcelărite chiar de cei puşi să le apere. Cu întârziere, autorităţile s-au urnit totuşi pentru cercetarea situaţiei.

Inginerul Petre Cheorpeacă s-a adresat în două rânduri Ministerului Agriculturii, solicitând intervenţia corpului de control pentru reintrarea în normalitate a Direcţiei Silvice Giurgiu. Iniţial, imobilismul obişnuit al autorităţilor a persistat, dar în cele din urmă s-au sesizat.

Exploatare sălbatică a plopului


La Giurgiu, utilajele Direcţiei Silvice fac ravagii în păduri, lăsând în teren arborete degradate şi uscate, care nu ar mai putea să îndeplinească rolul de protecţie. Se exploatează cele mai viguroase segmente de pădure, în timp ce masa lemnoasă provenită din doborâturile de vânt din anii trecuţi este lăsată împrăştiată pe câmpul defrişat.

Mai mult, inginerul giurgiuvean acuză faptul că la lucrările silvice ar fi folosită şi forţă de muncă "la negru", recrutată din localităţile învecinate. "Prin exploatarea exagerată a arboretelor de plop euroamerican în maniera prezentată mai sus, s-a ajuns în situaţia nepermisă ca, în anul 2007, rezerva de arborete exploatabile de plop să fie aproape lichidată", susţine Cheorpeacă. Pe de altă parte, inginerul din Giurgiu a atenţionat că s-a exploatat plop şi în ostrovul Dinu-Camadinu(plaja veche - vezi harta din arhiva blogului!), care este arie protejată.

Buştenii româneşti merg în Bulgaria


Silvicultorul spune că buşteanul românesc din Giurgiu ia drumul Bulgariei (pe Dunăre) prin firma Gora Invest, la preţuri care ar trebui verificate de partea română. El a reclamat şi faptul că, în contrast cu luxosul sediu al Direcţiei Silvice Giurgiu, majoritatea sediilor de canton ale forestierilor sunt improprii unui trai civilizat.

În plus, Cheorpeacă spune că la Giurgiu se autorizează la exploatare partizi al căror volum este subevaluat sub prevederile amenajamentului silvic în vigoare. Acuzaţia este gravă deoarece amenajamentele sunt proiecte silvice, depozitate la minister şi la Direcţiile Silvice, care cuprind nu doar caracteristicile esenţei de lemn a arboretelor din teren, ci şi caracteristicile de creştere a masei lemnoase.

Echipă de control la Giurgiu


"Pentru pregătirea terenurilor goale în vederea împăduririi, Direcţia Silvică a încheiat contract cu o firmă, Universal Comp, care, cu utilajele din dotare, realizează doar o frezare a terenului, pe o adâncime total necorespunzătoare", spune inginerul Cheorpeacă.

Direcţia Silvică Giurgiu a mai fost protagonista unui scandal, despre care nu s-a mai auzit nimic ulterior: s-a descoperit că, în 2005, sub directoratul lui Ion Dumitru la Regia Romsilva, au fost cumpărate pentru cinci Direcţii Silvice, printre care Giurgiu, arme şi muniţii tranchilizante de la firma Hunter VIP SRL, cu sume mult superioare preţului pieţei.

"Avem o echipă de control la Giurgiu şi vom redacta un raport pe acest caz", ne-a declarat şeful ITRSV, Mihai Găşpărel. La rândul său, directorul D.S. Giurgiu, Dan Dumitrescu, a declarat că respinge toate acuzaţiile lui Cheorpeacă.
"Nu este nimic adevărat, nu avem prejudicii din colaborarea cu firmele. Cât despre puşti, este adevărat că au fost cumpărate de Romsilva pentru câteva direcţii. Eu nu am fost implicat, n-am avut niciodată dosar penal în acel caz", ne-a declarat el.

Cu puţine excepţii, toţi cei care au avut numele - în presă sau în dezbateri parlamentare - puse în legătură cu tăierile masive de copaci (Omar Hayssam, Mohammad Munaf, Dumitru Sechelariu, Culiţă Tărâţă, Deneş Dominic, Gavril Mârza ş.a.) se află în continuare "în sistem". Pădurile de azi, însă, sunt ameninţate de corupţia lucrătorilor silvici (între 2005-2007, au fost propuse 272 de sancţiuni pentru pădurari) şi de justiţie, care eliberează pe bandă rulantă, în timp ce numărul de gatere ilegale este tot mai mare.

CITAT DIN "ADEVARUL"