Aralie in Giurgiu - un oras nepregatit

Seara trecuta asteptam sa inceapa alarma in Giurgiu, alarma de cod galben sau cum era! Eu unul cu siguranta as fi dat drumul tiuitoarelor avand in vedere ca nu am vazut niciodata o furtuna mai puternica in Giurgiu. Furtuna a spalat strazile de idioti, dar le-a umplut de martori ai idioteniei celor de la ADP de la Administratia Drumurilor Municipiului Giurgiu, celor de la Canale si ape pluviale. Adica? Orasul s-a umplut de apa, zeci de arbori neangrijiti si bolnavi s-au rupt punand in pericol de moarte pietonii, cei care au langa case astfel de arbori si punand in pericol bunurile publice si private. Da cine baga de seama?


A trebuit sa ma aventurez prin furtuna sa iau pe cineva cu masina, si am vazut Giurgiu ca pe o cireaza in fata unui copil pofticios, dar o cireaza cu viermi (eco). Nimic ! Giurgiu nu este pregatit in nici un fel pentru asemenea situatii, nimeni nu gadeste asa ceva, nu exita planificari, proiecte de implementat in caz de futuna si inundatii! Da, inundatii! Ultimele inundatii serioase au fost in 1946 cand 70% din orasul Giurgiu a fost scaldat in apele Dunarii, de mergeai cu barca prin curtea primariei (atunci avea alte functiune). Despre acele inundatii am sa discut in urmatoarea postare si voi veni cu o colectie impresionanta de imagini. Din 1946 si apa astazi, digurile care au cedat sau care nu au existatin acele momente nefericite, nu au fost ranforsate si marite, nu au fost betonate si nu sunt supravegheate. Cel mai probabil , asa cum face romanul, in ultimul moment, cand apa va ameninta orasul, o sa faca boii o celula de criza sa se consulte la cat de ignoranti au fost si ca acum trebuie sa apeleze la armata sa puna saci cu nisip pentru a apara orasul de ape!"Ca asa-i in tenis!" nu?

Dar sa va mai spun despre cat de sinistra si nesigura era situatia de aseara, cand toate luminile publice din centru erau oprite, apa potabila nixam, oameni nebuni alergand pe strazi si crengi de pana la 6-8 metrii cazand din nu foarte batranii arbori. Va spun sincer nu am vazut niciodata un arbore sa se incline datorita vantului cu varful pana la pamant, pana aseara. Dar las imaginile sa vorbeasca! Imaginile sunt mai romantizate, mai artistice caci eu nu prea fac fotografie de presa si deci nu am gasit interesant sa va prezint acel tip de imagini. :)

Atat de rece a fost ploaia si asfaltul incins, incat ieseau aburi ...ceea ce accentua senzatia de nesiguranta si imaginile sinistre cu strazile aflate in bezna si cu oameni alergand . Mai trecea o masina din cand in cad... asa am reusit sa fac fotografia!

baldabac! .....

In Giurgiu eu cunosc 4 arbori foarte batrani, declarati monumente ale naturii, monumente locale! Aceste 4 arbori sunt Stejari (Quercus robur), au peste 200 de ani, si 2 sunt pe strada principala din Giurgiu - Str. Mircea cel Batran, cea care duce de la Turn la Gradina Alei si implicit spre Canalul Sf. Gheorghe, mai exact acesti doi stejari sunt in fata sediului Romtelecom si vis-a-vis de fostul Cinema Bucuresti. Un altul este in apropiere de Restaurant Select (tot in zona centrala_ si cel de-al patrulea pe Str. Gen. Berthelot, in apropiere de Gradina Alei. ADP Giurgiu, ar trebui sa aiba specialisti de aplica taieri de intinerire, intretinere si fasonare respectiv conducere a arborilor din domeniul public al municipiului, mai ales daca vorbim de arbori monumente - protejati prin lege si apreciati de localnici. Dar la Giurgiu, ADP-ul nu le are de loc cu spatiile verzi, si mai ales cu intretinerea lor, aici vorbind de la pleznirea ierbii sub pretextul penibil ca se tunde "gazonul" lasand in urma usaciune si in final paman/namol, pana la taiereile USOARE de reatinerire a arborilor. Pai... ce pericol prezinta un arbore neangrijit, sau bolnaV?? mda..! Dar la Giurgiu... HAP l-au taiat de jos... ca era pericol! Si aici nu pot s anu aduc aminte de legendarul Frasin din curtea Liceului Ion Maiorescu, la fel arbore secular protejat, arbore ars si ulterior taiat la comanda fostei directoare Zimnicaru (numai porcarii a facut cat am fost eu in liceu), pentru ca mai tarziu sa aflam ca urmeaza sa se construiasca cate ceva prin curte.

Despre ineficienta ADP Giurgiu cand vine vorba de ingrijirea arborilor tineri, sau batrani, despre combaterea daunatorilor absolut inexistenta in Giurgiu, cred ca putem vorbi mult si bine. Totusi nu trebuie sa-i lasam usor, si recomand celor care au cunostinte printre angajatii de sus ai ADP Giurgiu, sa le sugereze cat mai evident ca trebuie sa aiba in vedere si aceste aspecte ale domeniului public din Giurgiu. Macar sa angajeze un specialist horticultor si/sau peisagist care sa gestioneze si sa dezvolte un management al acestor spatii verzi, intr-un mod eficient! Nu este suficient sa faceti colivele alea in mijlocul itersectiilor!

Asa-i romanul....?
Mergand spre casa, trec cu masina pe la "eco" adica pe langa gradina Alei, iar drumul era blocat de un arbore cazut la pamant acoperind trei sferturi din sosea. Nu aveam camera la mine, asadar am taiat-o spre casa sa o iau. Dupa maxim 30 de minute ma intorc si surpriza! arborele nu mai era acolo! Mi-am zis, domne... astia se misca repede , este foarte bine! Ca sa-mi dau seama imediat ca defapt erau vre-o 5 insi care trasesera arborele cazut in curtea fostului dispensar (Casa Fam. PouloPoulo). L-au subtilizat.. facad si o fapta buna cu ocazia asta! Vedeam si politia patruland, deja incapusera sa verifice strazile. Arborele fusese traznit! Inca mai iesea fum si aburi de la picaturile ce se evaporatu, era inca calda lovitura.

Mai sus.. baietii harnici !

Iata si o veste buna... il reinstalasera pe Aristide N. PouloPoulo, cel subtilizat acum cateva zile! Bustul este la locul lui, acolo unde l-au amplasat parintii eroului si proprietari ai casei din plan secund. Acum... autobuzul sta martor pentru atitudinea giurgiuvenilor fata de cultura si istoria locala...si cred ca in general o atitudine romaneasca.

Jale mare cu tineretul giurgiuvean

As vrea sa mai postez vesti bune, imagini frumoase, istorie locala. Informatia exista, nu asta este ceea ce ma impiedica, ci multitudinea de ilegalitati, pana la urma, absolut condamnabile si din puctul meu de vedere, incredibil de tampite.

Pregateam o postare despre Gradina "Alei", si intentia mea de a porni lungul si anevoiosul proces de a clasa acest monument istoric si in lista monumentelor istorice judetene, acolo unde ii este locul si i-a fost dintotdeauna!

Documentatia pentru clasarea ca monument a Gradinii "Alei" din Giurgiu, presupune si un studiu ce ar releva zona, suprafata, care inca mai pastreaza aspectul gradinii initiale, detalii de constructie, plantele(specii, varsta, starea generala - boli,daunatori,coronament,scorburi), releveu - plan de situatie, starea generala a gradinii si a obiectelor de mobilier urban (vechi) - ce pot face obiectul unor elemente ce paticipa la pastrarea caracterului istoric.
Documentatia mai presupune si alte cateva detalii, si mai ales multe semnaturi!




Ce m-a lasat pur si simplu stupefiat, a fost starea monumentelor din gradina, monumente de mult intregistrate in clasa B (de nivel judetean) acestea fiind: complexul sculpturilor - cu busturi (Asamblul comemorativ al eroilor din primul razboi mondial) si Monumentul celor 3 aliati (cunoscut ca 4 pietre) aflat la parterul mic al Gradinii Alei. Tineretul Giurgiuvean - imbecilizat fara vre-un motiv anume, cocalarizat sau rebel fara cauza, mai pune mana si pe bicheta/ spray graffiti - si isi manifesta cretinismul, frustrarile si nevoia de atentie ce lipseste de la parinii imbuibati cu alcool ce cu greu au terminat si ei liceul.


Hai sa va si arat de ce m-am enervat, sa nu cumva sa va las impresia ca sunt coleric, si ca imi sare mustarul pe orice ciutan rebel cu hormonii pr toti peretii.


"Monumentul celor trei aliati" - Distinctie acordata de Armata franceza dupa Primul Razboi Mondial! Monument clasa B - Click pt lista


Poate totusi vreti sa stiti mai multe, ca cititi sa vizitati.....? Pai citi aici ce scrie boul asta cu spary....e mult mai important decat un monument din 1913, nu? manifest urban la Giurgiu nene.. iaute-l!.... ciutanu asta "delir", ce i-o fi zis masa ca inseamna.... ca s-a apucat si s-a semnat prin tot orasul... ! Daca stie careva cine e gigelul, ziceti-mi si mie, sa rad....nu cu politie ca aia sunt prea praf ca sa se miste prin Alei! sa radem....



Cum va aratam in imaginea de mai sus - Parterul Gradinii Alei - 1838-2008, una dintre cele mai importante zone din Gradina, si anume, parterul mic, este complet inaccesibil, datorita unor marlani cu drepturi depline, si inculti "magna cum laude".... baietasii de la carciuma din imagine, care si-au extins terasa pentru ilustrul client, intru satisfacerea grohaiturilor isotite de banet, ce vor sa serveasca in mod elegand o pizza cu par si flegme, dupa 3 ore de asteptat. Cum banetul nu putea astepta, baietii s-au vorbit cu don' primar Lucica si s-a aranjat problema, pavand peste 300mp de spatiu verde si instaland un gard, sau poarta de hambar, in ACCESUL principal mai sus mentionat, cel catre PARTERUL GRADINII.

Imaginile vechi, vin sa insoteasca in mod evident importanta enorma si necesitatea clara a accesului catre parterul gradinii prin acea zona, importanta ce a fost accentuata a de an, de la construirea Gradinii Alei(parcului Alei, cum spun localnicii) pana chiar si in perioada comunista.

In imaginea de mai sus, se vede clar neglijenta zonei, nici macar gunoierul care mai trece prin nu ajunge aici, sau poate ca ii e frica de cat cacat e in jurul monumentului! Eu am aflat... cat se poate de direct, pentru ca pur si simplu nu aveam unde sa stau ca sa pot face o fotografie frontala a treptelor! era cacat peste tot!

Blocand accesul spre aceasta zona a gradinii, cretinii care au dat aprobare, nu s-au gandit la faptul ca totul se va transforma intr-o groapa de gunoi, intr-o zona cu criminalitate crescuta, veceu public, ce se afla la nici 50 de m de asazisul spatiu pentru joaca....








Eu vroiam sa sa mai arat noile constructii...frumoase din Giurgiu, ca mai sunt si d'astea, culmea!Am dat iar de acelasi cretin ! Cat mi-ar placea sa citeasca si poate chiar sa se simta ....





Noua Biserica al carui hram spre rusinea mea nu il cunosc, construita in Gradina Spitalului Vechi - Giurgiu.

Si totusi.... aici nu pot ajunge vandalii plini de hormoni, burtosii plini de prostie, carciumarii si distrugatorii...







Apus la "Groapa cu Cenusa" - Lacul cu cenusa, complet negru si lipsit de vegetatie, dupa cum se vede. Cenusa provine de la Cetralele termice Giurgiu.
Giurgiu vazut prin ochiul care vrea sa vada - as vrea sa stiu...percuteaza cineva aici? eu deja cred ca am facut sant, cu treaba cu Gradina Alei, ce sa mai, trebuie facut ceva organizat, pe cale legala!
Chestiune care ma aduce la un alt subiect:

Intentionez ca alaturi de cativa prieteni ce sunt dispusi sa cedeze ceva timp din timpul lor, si sper eu alaturi de unii din cititorii acestui ....jurnal, sa punem bazele unei Asociatii ce Promoveaza si Protejeaza Patrimoniul (local si national). Asadar...

Gradina "Aleiul" - Schimbarea la fata a orasului Giurgiu

Gradina Alei, cum ii spunem astazi, a fost construita intr-o perioada tumultoasa a orasului, fara eforturi prea mari stabilidu-se nevoia unei gradini.
Inainte sa va spun exact evolutia gradinii, stabilesc, cateva repere istorice din perioada 1830-1840:

-1831 (20 aug.) Ing. Arh. Moritz von Ott - 35 ani, incepe planul de sistematizare al orasului.

-1831 - 1832 Se realizeaza Faimosul plan de sistematizare al Giurgiului - concentric radial.

-1834 * (primavara) Incepe constructia inchisorii din oras.
* Atelierele Navale Giurgiu lanseaza pe Dunare prima nava comerciala sub Pavilion Romanesc - "Marita" (nava cu panze)


* (4 nov.) va fi daramata Poarta Mihailovna, una dintre cele 4 porti ale orasului - cetate Giurgiu

Drumurile din aceata perioada aveau numele:
- Drumul Untului - Lega Lunca Dunarii de Campia Burnazului
- Drumul Banului - Lega Giurgiu de Capitala (drumul mare sau drumul domniilor).
Cred ca se potrivesc in continuare numele acestor drumuri!!!

ISTORIA GRADINII "ALEIUL"


Nu intotdeauna s-a numit Gradina Alei - candva "Gradina Gen. Foch" - ca si strada ce ducea de la turn la aceasta(acum strada din spatele Teatrului Valah)

«In anul 1831 s-au sadit primele doua randuri de arbori in gradina Aleiului, s-a nivelat terenul cu nisip si s-a construit « parmalac » (ingradire de lemn) de jur-imprejur. In anul 1835 s-au fixat patru felinare, iar in bugetul orasului s-a prevazt la cheltuieli suma de 46 lei, din care sa se cumpere 20 de ocale de lumanari de seu pentru felinare.

Dupa alti doi ani (1836) s-au fixat sase banci si s-a asternut un alt strat de nisip. In aprilie 1840, Prefectura judetului a trimis magistraturii (primariei) orasului doua sute de tei pentru a fi saditi in Alee si tot in acel an s-au stabilit patru paznici, doi ziua si doi noaptea, care sa supravegheze plantatiile si ingradirea. In gradina se afla un bufet si un pavilion pentru muzica.

(TEIUL DEVINE ARBORE EMBLEMATIC PENTRU ORASUL GIURGIU)

In anul 1903, s-a ridicat in aceasta gradina, bustul lui I.C. Bratianu, apoi celelalte statuette au fost aduse din parcul medicului Apostol Arsache, din satul Parapani(vedea), parte din ele fiind fixate in gradina centrului("la farfurie").

1920 - A fost edificat ansamblul monumental dedicat armatei franceze, (cu acelasi prilej parcul primeste numele de "Parcul Maresal Foch", recompensa recunoscatoare a meritelor exceptionale ale Comandantului Trupelor Aliate din Balcani) simbolizand cele 4 puteri aliate din razboiul de la 1916.

1941 (21-23 IAN.) Rebeliunea legionara la GR. ocupa Prefectura si distruge Cazinoul din Gradina Alei.

UNIREA din 1918 sarbatorita la Casinoul din Gradina Alei -Fotografie de grup cu mai marii

1938 - Se amplaseaza bustul lui Mihai Eminescu - sculptor Cornel Medrea.
(Mihai Eminescu a fost hamal in portul Ramadan - Giurgiu, aprox 6 luni)

O imagine absolut superba primita de la domnul Breazu caruia ii multumesc de zeci de ori pentru ajutorul oferit. Atosfera exceleta asa cum mi-o povestea tacamio, care si el bea sifon si manca o prajitura la cariuma din Gradin Alei! Cafeneaua, defapt, avea un renume exceptional, pentru vederea catre canalul Sf. Gheorghe(Cama) si implicit catre Dunare, si amplasarea in apropierea chioscului de fanfara, care canta in fiecare week-end (chestie care spore surprinderea mea...se intampla si astazi - vara numai)

Carziuma de astazi este a unui proprietar mai putin axat pe eleganta si rafinament cat pe bani si iar bani, amenajata cam fara gust ca sa nu spun de rahat si... cu acea terasa extinsa ilegal (ma repet dar ma infurii de fiecare data cand ma gandesc la incultura si ignoranta unor oameni-se stiu ei)!!!

Din anul 1977, in acest parc s-a amenajat “Aleea Eroilor”, care expune busturi ale unor eroi cazuti in razboiul pentru independenta de la 1877, realizate de sculptori cunoscuti : Boris Caragea, Constantin Popovici, Horia Flamndu, Vasile Gorduz, s.a. Acest ansamblu monumental memorial expune 23 de busturi turnate in bronz. »

IN COMUNISM:

"La caprioara" prima fanta arteziana facuta de comunisti in Giurgiu ca si partea de jos a acestei gradini, facuta cam tot in acea perioada.

Cine nu avea poza la "4 pietre" nu era cool... adica oamenii totusi stiau unde sunt si ce-i cu pietrele alea!!!

Mic indreptar turistic Nicolae Ilinca si Dan Capatana – Giurgiu Ed. Sport-Turism Bucuresti, 1986.
Compendiu Monografic Giurgiu - 2005
Film monografic - 1928

Poate acum intelegem mai bine nevoia de a pretui ce avem, de a promova si proteja. Atmosfera din acea perioada a "agitatului" oras Giurgiu, in cale calestile rasunau pe pietrele slefuite din cetate cu care era pavat orasul, domnitele boierilor ieseau in Gradina Aleiul la promenada si la "un racoritor" tarandu-si rochiile complicate pe aleile inguste, parfumul florilor si mai ales al teilor alaturat muzicii naturii unde pasarile neancetat cantau - aproape frenetic.

Acum, multe nu mai sunt, dar nu ne impiedica nimeni sa traim o parte din acea atmosfera .

O rugaminte am , NU MAI MERGETI LA TERASA DIN ALEI.... Urbanistii , proprietarii barului cat si clientii nepasatori, ii consider vinovati pentru distrugerea monumentului Gradina Alei, prin interzicerea accesului catre parterul gradinii prin aleea principala, prin defrisarea arborilor ocrotiti, tei in special si castani, prin pavarea spatiului verde cu biscuiti.

Urmatoarea postare va fi despre Porturile Giurgiului, cu imagini si citate din jurnalele calatorilor din vremuri de mult apuse!!!

"Gradini Romanesti"

Tot in intampinarea evenimentelor ce urmeaza a se petrece (anuntate anterior), vin cu acest citat:

Şi grădina şi-a avut şi ea soarta ei. Mama adora florile în general şi grădina asta. în special. Şi era o grădină foarte frumoasă, cu bazin, cu chioşc, cu mese. care se puneau de zilele părinţilor mei. la Sfântul Petru şi la Sfânta Măria, în iunie şi în august, când era totul mai înflorit şi mai bogat în frunzişuri. Erau nişte tăblii lungi care se puneau, pentru că veneau zeci de persoane, nu ştiam niciodată câţi vin, cum se obişnuieşte la onomastici. Şi era plin de trandafiri, de clematite, erau foarte mulţi pomi. stăteam la umbra lor. Farmecul acestei grădini, asta era opera mamei, operă care s-a distrus, pentru că acum grădina este cu totul banală. Pe vremea mamei, de câte ori plecam cu maşina din Bucureşti, şi plecam foarte des. la prieteni, la conace, treceam prin atâtea sate...Şi-odată mama sărea aşa. ca la incendiu: Opreşte, Gheorghe, opreşte! aşa, şi se dădea jos şi începea o conversaţie cu leliţa, vroia să ştie cum se cheamă florile astea, cum se cresc. Erau flori de câmp, flori de ţară. din astea erau. Şi pe urmă se ruga: Nu-mi dai şi mie o rădăcină? Că ţi-o plătesc! Aşa că ne-am ales cu iot felul e flori de la munte şi de la şes şi de la deal. Mama avea. cum se spune pe franţuzeşte, la main verte, pe ce punea ea mâna. prindea sigur. Ea Ic sădea, nu lăsa pe nimeni altcine¬va, ca era mereu cu săpăluga în mână. Or, grădina asta era plină de crăiţe, de zorele de toate soiurile şi culorile. Dar cum erau aranjate, cum erau puse toate! Era într-adevăr, cum să vă spun...când eram mică, eram încredinţată că părinţi mei nu ar fi avut atât de mulţi prieteni cum au avut, dacă n-ar fi fost grădina. Fiindcă se crease acolo, pe acest teren foarte mare. o vrajă...Nu era vorba de un singur rond. Toată lumea avea un rond cu trandafiri, or aicea...Bine, aveam şi trandafiri, ne duceam să-i cumpărăm în afara oraşului. Aveam multe plante nobile, dar amestecul acela de flori de câmp, de deal, de munte, era extraordinar. Se crease acolo un microclimat. Adică întotdeauna în grădina aceasta, chiar şi în cele mai toride zile. se păstra răcoarea. Şi aici am să închei cu ceva neobişnuit, cu un ecou din Franţa. Eu v-am mai spus că am avut un prieten foarte bun, care a murit, Jean Chevalier... (…)
Am vizitat şi grădina lui Claude Monet. Dar pentru mine, uluitoare a fost grădina mult mai puţin celebră a lui Jean Chevalier. Aici era o alee mare, care ducea spre casă. o alee ca de castel. Casa era nu un castel, ci numai o casă cu un etaj. Margueritte, care-mi telefonează şi acum. a rămas să pregătească ceva în casă, iar eu am pornit cu Jean prin grădină: Hai s-o vezi! Când am ajuns acolo şi am văzut-o, el s-a uitat la mine cu un fel de îngrijorare, aşa: Irene...qu'avez vous? Ştiu eu ce aveam? Că aşa ne spuneam, eu îi spuneam Jean şi el îmi spunea Irene. Parcă aşa a întrebat, nu ştiu cum a spus exact, dar i se părea că sunt pe altă lume. Fiindcă asta este grădina noastră, am spus. e grădina noastră din Strada Sfanţul Elefterie din Bucureşti. Jean m-a întrebat: Şi cine a făcut grădina aceea? Eu zic: Mama. Jean a insistat: Şi când s-a întâmplat asta? Zic: Prin anii 1925-1930. La care, şi cu asta vreau să închei, pentru că este ceva adevărat şi nici acum nu pot să vorbesc despre asta fără emoţie, el zice: Mais votre mere avait ele une personne tout à fait extraordinaire! Am şoptit: Mmm, nu era extraordinară. Zice: Ba da. Spui că asta se întâmpla prin anii treizeci. Păi. in anii aceia, nimeni nu se gândea să amenajeze astfel o grădină. Aici sunt la modă de numai doi ani. Grădina mea este făcută de un grădinar specializai, după moda de acum. Să ai o asemenea grădină cu zeci de ani în urmă. prin '27, prin '28, este cu adevărat extraor¬dinar! Adică, sublinia el. nimănui, nici în Franţa, nici în altă parte, nu-i venise pe atunci ideea să facă o asemenea grădină. Deci, aşa vreau să rămână mama. Maria o chema, în amintirea mea, ca o făcătoare de grădini, acesta a fost lucrul cel mai important realizat de ea. (Victoria Dragu Dimitriu – interviu cu Irina Eliade – Poveşti ale doamnelor din Bucureşti – ed. Vremea, 2005, p. 46-48)


In acelasi spirit:

"Gradina Alei" si "Rondul de la turn" , au fost primele spatii verzi publice de promenada si agrement din Giurgiu, pe atunci "comuna".
Acum, as vrea sa stiu care din ele va intereseaza mai mult, pentru a dedica urmatoarele postari uneia sau alteia !